Imaginea din spatele cortinei

 Descifraţi-i detaliile şi vă veţi învinge teama…

Un apel telefonic, recepţionat zilele trecute la redacţie, a făcut posibilă deplasarea mea la Serviciul Judeţean de Medicină Legală Harghita, al cărei şef este doctorul Sinkó János, medic legist, persoana care, cu deschidere faţă de noi, cetăţenii din judeţ mai puţin iniţiaţi cu problematica acestei specialităţi ceva mai exotice, aşa cum chiar domnia sa a definit-o, mi-a dat ocazia să privesc imaginea reală din spatele cortinei.

M-am bucurat de această oportunitate, pentru că, în opinia sa, lumea nu prea ştie ce înseamnă asta, nu prea ştie ce se întâmplă acolo, nu prea ştie nici cum se întâmplă şi totul ia forma unui amestec învăluit în ceaţă…

În ideea de a o disipa, ştiind foarte bine că deplasarea în orice sens e mult mai lesnicioasă dacă ai vizibilitate, dr. Sinkó a dorit chiar de la începutul discuţiei noastre să puncteze diferenţa dintre medicina legală şi medicina clinică, sau diagnostică şi curativă, ce porneşte de la semnele unei boli pe care se pune un diagnostic şi se elaborează un plan terapeutic, avansându-se progresiv.

Cât priveşte medicina legală, „ea seamănă mai degrabă cu arheologia şi asta întrucât eu văd ce am acum şi reconstruiesc ce a fost în trecut. De aici şi curiozitatea care, la un moment dat, ne încearcă pe mulţi dintre noi”…

 Asta i s-a întâmplat şi doctorului Sinkó…

…dovadă că azi manageriază, ca medic legist, Serviciul Judeţean de Medicină Legală (SJML) Harghita şi o face cu grijă pentru tot, inclusiv pentru problemele comunităţii în care s-a integrat atât de repede.

Acest om tânăr şi chipeş, pe care văzându-l poţi crede că aparţine unui grup de performeri sportivi, a terminat Facultatea de Medicină din Cluj-Napoca şi, la examenul de rezidenţiat, pentru care, atunci când l-a susţinut erau scoase la concurs 1.200 de locuri disponibile tuturor specialităţilor, a obţinut un punctaj ce i-a permis să aibă prima opţiune, din două posibile, pentru medicina legală.

A fost printre primii 50, din cei peste 3.000 de candidaţi din întreaga ţară, şi a reuşit, dar a fost şi un examen „foarte dificil, aşa cum nu mai fusese nici unul până atunci”.

Când l-am întrebat de ce este atât de contestat acest examen la noi în ţară, doctorul Sinkó a răspuns astfel: „Trebuie să ne uităm şi la cine îl contestă, pentru că cei care l-au promovat cu note mari nu sunt printre contestatari”.

Spre nenorocul nostru, unii dintre cei mai puţin vocali aleg să profeseze peste graniţă, lăsând în urma lor, generaţie după generaţie, un deficit de specialişti prin spitalele României. „Din păcate, Ministerul Sănătăţii vede rezolvarea exodului prin crearea a cât mai multe locuri la facultăţile de medicină, dar asta nu va duce la nimic. Vom umple piaţa străină, în principal piaţa vestică, cu medici buni, pregătiţi pe banii statului român şi atât”…

Ei bine, acest om pe care am avut şansa să-l cunosc, clujean fiind, a ales să lucreze în Harghita şi, iată, au trecut şase ani de când este aici. Mulţi înainte, domnule doctor!

 Medicina legală clinică şi medicina legală prosecturală

Convins că ştiind mai multe despre medicina legală, cetăţenii din judeţ nu se vor mai teme că, la o adică, vor trebui să plătească peste măsură pentru o problemă care are legătură cu serviciul pe care îl conduce, dr. Sinkó a încercat să transmită pe înţelesul tuturor că, sub acest aspect, nu există motive de îngrijorare. „Primul lucru care trebuie ştiut ar fi acela că medicina legală e compusă din două părţi: medicina clinică, ce se ocupă de oamenii vii şi de problemele urâte ale vieţii şi medicina prosecturală, care se ocupă numai de decedaţi”. În alte ţări din vestul Europei, mai arăta şeful SJML, împărţirea aceasta este atât de clar făcută încât există medici legişti care se ocupă numai de vii şi medici legişti care se ocupă numai de morţi. Dar, „la noi aşa a fost şi aşa a rămas, ceea ce nu e rău, deoarece lucrurile pot fi uşor supravegheate în evoluţia lor”.

Cu sublinierea că medicina legală clinică are ca… ţintă toate agresiunile, inclusiv cele sexuale, accidentările rutiere, unele probleme ale deţinuţilor sau ale psihiatricilor, ca să mă rezum doar la atât, voi mai reţine aici că la SJML Harghita, din cadrul SJU Miercurea-Ciuc, sunt, cu şef cu tot, trei medici legişti care îşi desfăşoară activitatea pe întreg teritoriul judeţului. Asta înseamnă că „avem două puncte de lucru la Odorheiu-Secuiesc şi Gheorgheni, unde sunt consultaţi pacienţi şi sunt eliberate certificate de expertiză medicală pentru cei în viaţă şi cinci morgi, la spitalele din Topliţa, Tulgheş, Gheorgheni, Miercurea-Ciuc şi Odorheiu-Secuiesc, unde se fac autopsii”.

Aceşti specialişti se deplasează în teren atunci când sunt solicitaţi şi fac faţă situaţiei, sub aspectul volumului de muncă, exceptând perioadele de concediu, când e un pic mai greu. Nici cu personalul mediu nu sunt probleme, salariile şi sporurile, potrivit domnului dr. Sinkó, fiind motivante, în condiţiile în care banii nu vin de la spital, ci de la minister, prin ordonatorul de credite. „Noi nu avem contract nici cu Casa de Asigurări de Sănătate, ceea ce înseamnă că fiecare act pe care îl facem, fiecare serviciu al nostru, se plăteşte, din veniturile realizate acoperindu-se toate cheltuielile SJML, de la consumabile şi investiţii, până la o parte din salarii”.

Fără a mai intra în alte detalii legate de aspectul financiar, vă voi spune şi eu ceea ce mi-a spus dr. Sinkó János: „Situaţia în care suntem acum este şi nu este foarte bună. Este bună, pentru că avem venituri din care ne putem autofinanţa; nu este bună pentru că nu putem decide direct ce să facem cu ele, întrucât şef ne este spitalul”…

 Actele care se plătesc

Şi pentru a fi cât mai bine înţeleasă, voi prezenta lucrurile într-o anumită ordine, începând cu „Certificatul medico-legal”, act ce se întocmeşte la cererea unei persoane vătămate şi care se achită tot de către ea. Pentru asta, preciza domnul doctor, omul depune o cerere în scris, este consultat şi, după ce achită 40 de lei, taxa din consultaţie, certificatul îi este eliberat.

Acum, sinceră să fiu, nu ştiu dacă suma este una mare sau mică, pentru că ea diferă de la pungă la pungă, dar ştiu că tarifele sunt stabilite printr-un Ordin al ministrului Sănătăţii încă din 2006, neschimbate fiind până în ziua de azi. Cu alte cuvinte, regula cu plata nu a fost făcută nici de spital, nici de medicii legişti din cadrul lui!

Dacă vorbim însă despre „Expertiza medico-legală”, trebuie ştiut că ea poate fi solicitată doar de către organele de urmărire penală sau de către instanţa de judecată. „Presupunând că avem un accident rutier cu victimă, expertiza o va solicita poliţia, sau mai exact, poliţia rutieră, cea care trebuie să o şi plătească”. Dar, mai arăta şeful SJML Harghita, pentru că şi poliţia are uneori probleme financiare, s-a ajuns la o înţelegere: cei 63 de lei, cât reprezintă contravaloarea expertizei medico-legale, pot fi achitaţi de către persoana vătămată, dacă aceasta doreşte ca ancheta să nu întârzie foarte mult.

După certificatul medico-legal şi expertiza medico-legală, urmează, atunci când situaţia o impune, „noua expertiză”, care se desfăşoară de obicei la Târgu-Mureş, forul ierarhic superior, efectuată fiind de către o comisie formată din mai mulţi medici legişti, costurile ei ridicându-se undeva la 90-120 de lei.

 De ce se tem oamenii obişnuiţi?!

De multe, dar mai cu seamă de plăţi şi asta pentru că, în general, „ei nu ştiu ce înseamnă caz medico-legal, caz definit astfel în momentul în care este declarat aşa de organele de urmărire penală, care deschid un dosar penal ce trebuie dus până la capăt”. Problema e că acest lucru nu este posibil fără raportul de necropsie. Şi astfel, fiind vorba despre un deces suspect, se ajunge la autopsia medico-legală, care se face la solicitarea organelor de cercetare penală, de cele mai multe ori la solicitarea poliţiei, care va achita şi costurile. În concluzie „oamenii nu trebuie să îşi facă griji cu asemenea cheltuieli, mai ales că ei nici nu pot cere aşa ceva. Ei pot doar sesiza poliţia, cea care se deplasează la faţa locului, strânge probe, izolează zona etc., şi cere efectuarea autopsiei medico-legale”. Dacă nu sunt probleme şi moartea este naturală, dosarul se închide; dacă sunt, de ele se vor ocupa cei în drept să o facă: poliţia, procuratura ş.a.m.d., mai puţin medicina legală.

De teama costurilor însă, mai arăta dr. Sinkó, se poate ajunge şi la alte necazuri cum ar fi înhumarea fără acte sau deshumarea, moment în care „o încurcă şi aparţinătorii, şi medicul de familie, cel care, se ştie, are dreptul de a elibera certificatul constatator de deces, dar şi obligaţia de a consulta persoana decedată din cap până în picioare”.

În situaţia în care a constatat ceva în neregulă, ori a auzit ceva ce ar putea ridica semne de întrebare cu privire la deces, el trebuie să refuze eliberarea actului şi să sesizeze poliţia, care se deplasează la faţa locului, cercetează şi decide ce trebuie făcut. Gata să răspundă solicitărilor acesteia, indiferent din ce parte a judeţului ar veni, medicii legişti din Harghita au instituit un program de permanenţă, în gardă la domiciliu, 24 de ore din 24.

Cu speranţa că dumneavoastră, cititorii noştri, veţi descifra atent toate detaliile din „imaginea” prezentată, spre a vă putea învinge teama în situaţii de genul celor la care s-a referit dr. Sinkó, mai reţin în plus că, dincolo de aceste probleme, SJML mai are o comisie de expertiză psihiatrică medico-legală şi o comisie de expertiză a muncii medico-legală, despre a căror activitate vom vorbi poate cu o altă ocazie, ceva mai detaliat. Până atunci revin la costuri şi subliniez că aparţinătorii, dacă ei există, vor plăti, după autopsiere, taxa de eliberare a certificatului de deces şi taxa de îmbălsămare, „ceea ce înseamnă în total 100 de lei”. În afară de asta, dacă transportul către morgă este efectuat de către SJML Harghita, se mai achită încă 70 de lei. Atât, pentru că sumele decontate firmei de pompe funebre ţin de cheltuielile de înmormântare şi nu au nimic în comun cu Serviciul de medicină legală!

***

În finalul acestui text nu pot să nu amintesc că medicii legişti colaborează foarte bine cu poliţia şi că norocul lor e acela că „avem în judeţ criminalişti pricepuţi, adevăraţi profesionişti care au văzut multe şi ştiu exact ce au de făcut”.

Bine, după cum mai evidenţia dr. Sinkó, se colaborează şi cu Biroul de investigaţii criminale, în cadrul căruia există o echipă relativ tânără, „care ne ajută foarte mult”.

Înainte de a mă despărţi de gazda mea, trebuie să vă mai spun că am vizitat clădirea în care activează SJML Harghita şi am rămas încântată de tot ceea ce am văzut: o echipă sudată şi un manager abil care, fructificând un moment propice, a reuşit cu ajutorul unei colege, o doamnă stăpână pe domeniul său, să achiziţioneze pentru laborator un aparat ultraperformant, cum nu există în nici unul dintre judeţele limitrofe, folosit spre a pune în evidenţă existenţa drogurilor în probele biologice.

Dar pentru că sunt nevoită să mă încadrez în spaţiul tipografic acordat, îi mulţumesc domnului doctor Sinkó pentru că mi-a dat şansa de a vă facilita indirect accesul pe un… teritoriu mai greu de văzut şi mai greu de înţeles, iar dumneavoastră vă ofer două numere la care puteţi suna pentru a obţine unele informaţii ce au legătură cu problematica pe care v-am prezentat-o: 0266/20.60.86 – toxicologie (telefon/fax) şi 0266/31.10.20 – cabinet medicină legală, în fiecare zi lucrătoare, de la 09:00 la 14:00.

ŞTEFANA DRĂGHICI

Comentarii:

comentarii