Ilie Şandru – un cărturar prolific şi un iscusit cronicar al românilor din Arcul Carpatic | Informația Harghitei - jurnal independent
duminică , 23 iunie 2024
Home » Cultură » Ilie Şandru – un cărturar prolific şi un iscusit cronicar al românilor din Arcul Carpatic
Ilie Şandru – un cărturar prolific şi un iscusit cronicar al românilor din Arcul Carpatic

Ilie Şandru – un cărturar prolific şi un iscusit cronicar al românilor din Arcul Carpatic

  • Nunta – un roman care încununează o bogată şi valoroasă activitate literară de peste patru decenii

Îl cinstim astăzi, 17 martie 2023, pe un senior al Cetăţii, o personalitate a cărei viaţă a fost şi este dăruită propăşirii identităţii româneşti din sud-estul Transilvaniei. Cu profesionalism şi dăruire, mai întâi, profesorul Ilie Şandru a desfăşurat o rodnică şi îndelungată activitate didactică, la şcolile româneşti din Bilbor şi Topliţa.

Apoi, împrejurările istorice i-au oferit oportunitatea de a se implica direct şi eficient în activitatea de promovare a culturii româneşti din Valea Superioară a Mureşului.

În decursul anilor, Ilie Şandru a fost şi este respectat şi apreciat pentru rodnica activitate publicistică, concretizată în sute de articole apărute în paginile ziarului „Informaţia Harghitei” şi în alte multe publicaţii din ţară şi ale comunităţilor istorice româneşti de peste graniţă.

O pilduitoare trudă jertfelnică a desfăşurat-o Ilie Şandru în cadrul societăţii civile româneşti, în conducerile Fundaţiei Culturale „Miron Cristea”, Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş şi membru în Adunările Eparhiale ale Arhiepiscopiei de Alba Iulia şi Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, dar şi în calitate de consilier în cadrul Consiliului Municipal Topliţa şi al Consiliului Judeţean Harghita. De numele său se leagă mai multe proiecte culturale, din rândul cărora menţionăm „Zilele Miron Cristea” şi anuarul „Sangidava”.

Profesorul, publicistul, prozatorul, istoricul şi Omul de spirit românesc Ilie Şandru este un Om bogat. Cea mai mare bogăţie a sa o reprezintă sutele de prieteni din întreaga ţară şi de peste tot unde trăiesc români. Dintre toate acestea, rămâne emblematică prietenia sa cu scriitorul basarabean Grigore Vieru, pecetluită pe vecie prin acordarea titlului de Cetăţean de onoare al municipiului Topliţa şi amplasarea bustului îndrăgitului scriitor unionist în parcul central al oraşului, alături de marii corifei ai neamului românesc.

De câţiva ani buni, prietenul Ilie Şandru îşi sărbătoreşte ziua de naştere prin apariţia unui nou volum, purtând semnătura sa, Dumnezeu l-a învrednicit, astfel că şi anul acesta îşi ţine bunul obicei şi iată că acum avem bucuria de a participa la lansarea  romanului „Nunta”. Este cea de a 29-a carte a scriitorului Ilie Şandru, un volum care încununează o muncă de creaţie literară şi ştiinţifică de peste 40 de ani. Încercând o clasificare a operei sale literare, istorice şi publicistice, obţinem următoarea grupare: din totalul celor 29 de volume, 15 sunt romane şi cărţi de proză, 7 volume de publicistică şi 6 de istorie. În rândul volumelor de istorie, se detaşează importantele scrieri biografice dedicate patriarhului Miron Cristea şi scriitorului, publicistului şi omului politic Octavian Codru Tăslăuanu.

Toate cele 29 de volume, redactate într-o perioadă de peste 40 de ani, formează o operă literară, ştiinţifică şi publicistică bogată şi complexă care îl onorează pe autor, rămânând mărturie peste timp, despre fila de istorie înfăptuită şi scrisă de Ilie Şandru, la cumpăna dintre mileniile II şi III. Felicitări, distinse prietene! Bunul Dumnezeu să te întărească pentru a putea continua bunul obicei de a lansa şi în anii viitori câte un nou volum, la fiecare aniversare şi, de ce nu, un volum de memorii, deoarece eşti o „istorie vie” a locurilor şi oamenilor din Valea Superioară a Mureşului şi nu numai, în ultima jumătate de secol. Doamne ajută!

Dr. Ioan LĂCĂTUŞU

Nunta – un roman care încununează o bogată şi valoroasă activitate literară de peste patru decenii

Romanul „Nunta” este opera unui prozator experimentat, care mânuieşte „condeiul”, respectiv tastatura calculatorului cu talent, iscusinţă şi inspiraţie. Autorul este un foarte bun cunoscător al locurilor din roman, acestea fiind practic meleagurile sale natale sau cele unde a trăit şi muncit toată viaţa. În roman sunt îmbinate în mod armonios, ficţiunea cu evenimente şi personaje reale, inclusiv personalităţi de primă mărime ale istoriei naţionale, participante la Războiul de Întregire a Neamului. Această abordare a fost înlesnită de experienţa şi competenţa prozatorului, îmbinate organic cu viziunea şi cunoştinţele istoricului Ilie Şandru, ceea ce conferă romanului valoare şi autenticitate. De fapt, această modalitate de structurare a volumelor de proză, semnate de Ilie Şandru, este frecvent folosită, în mod deosebit, prin valorificarea scrierilor referitoare la Primul Război Mondial redactate de Octavian Codru Tăslăuanu.

Într-o frumoasă limbă românească, din paginile romanului aflăm că învăţătorul pensionar Petru Pop din Săcalu de Pădure a slujit şcoala românească din localitate timp de mai bine de trei decenii, în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Era săcălean, fiul preotului Oanea Pop. În buna tradiţie a învăţătorilor români, împreună cu preotul din sat, a format celebrul cuplu „popa şi domnul învăţător”, care a pus şcoala confesională din Săcal pe „temeliile solide ale românismului”.

Împreună cu soţia sa, Văsica, ajunşi la bătrâneţe, l-au luat ca ajutor pe tânărul Todea Gheorghe, „Gheorghiţă al lui Petru, al Contraşului”. Prin cinste, hărnicie, pricepere şi muncă onestă, Gheorghiţă devine un membru de facto şi de jure al familiei Pop, cu pământ, casă şi toate cele de trebuinţă unui tânăr, pentru a se putea căsători şi a-şi forma o familie frumoasă.

În aceste condiţii, are loc nunta lui Gheorghiţă şi a Carolinei, o nuntă românească, aşa „ca-n poveşti”, prezentată pe larg în paginile romanului.

Capitolul în care este descrisă pe larg desfăşurarea nunţii lui Gheorghiţă şi a Carolinei constituie practic un valoros studiu de etnografie şi folclor românesc din Transilvania, care poate fi publicat distinct, ca model pentru tinerii de astăzi, care doresc să-şi organizeze nunţile, în frumoasa tradiţie moştenită de la înaintaşi.

În aceeaşi manieră plină de autenticitate sunt prezentate sărbătorile de peste ani, precum: Rusaliile şi Târgul Cireşelor de la Ieci, din 2 iulie. „Deşi sat cu populaţie majoritar maghiară – subliniază autorul – Ieciul era invadat, în fiecare an, în această zi, de tinerimea română din toate satele de pe Valea de Sus a Mureşului, de pe Valea Gurghiului şi de pe Câmpie. De multe ori, la frumoasele jocuri româneşti, precum fecioreştile: Sârba, Târnăveanca, Brâul, Raţa, se prindeau şi tineri de etnie maghiară”.

De fapt, prin întreaga prezentare a vieţii cotidiene din Săcalul de Pădure şi împrejurimi, romanul capătă o valoare etnografică deosebită. Datorită calităţilor de scriitor cu o vastă experienţă, în romanul „Nunta”, Ilie Şandru reconstituie o frescă autentică a satului românesc din Transilvania, din prima jumătate a sec al XX-lea, cu evidenţierea valorilor fundamentale ale acestor comunităţi, precum: statornicia în credinţa strămoşească, interesul pentru educaţia copiilor, preocuparea pentru păstrarea şi promovarea culturii populare, a portului şi a tradiţiilor moştenite de la înaintaşi, munca cinstită, solidaritatea şi ajutorul reciproc, respectul persoanelor în vârstă şi, ca un corolar al tuturor acestor exigenţe, păstrarea şi afirmarea identităţii lingvistice, confesionale şi culturale româneşti, în mediul multietnic şi pluriconfesional transilvan.

Vechimea românilor pe aceste meleaguri este atestată şi de toponimele din Săcalul de Pădure şi localităţile din împrejurimi (Groapa Popii, Pârâul Nemeşului, Gruiul Ursului, Poiana lui Vanc, Coasta Poienii, pârâul Glodoşel etc.).

Din roman nu lipsesc paginile dedicate convieţuirii româno-maghiare, cu luminile şi umbrele cunoscute şi aspectele specifice, din fiecare perioadă istorică. În acest sens, în roman este prezentată diferenţa dintre comportamentul învăţătoarei Paula Szekely care preda elevilor români din Bilbor şi care a devenit soţia şefului Postului de Jandarmi din localitate, plutonierul Ioan Tănase, şi învăţătorul de la şcoala cu predare în limba maghiară din Răchitiş-Bilbor, care a afişat în sala de clasă tabloul lui Horthy, ca să nu mai vorbim de cât de bine ştia româneşte…

Comunitatea românească din Săcal s-a confruntat cu o mare încercare cauzată de campania care îndemna reîntoarcerea la ortodoxie, a credincioşilor „uniţi”, acţiune care s-a terminat cu sfârşitul tragic al iniţiatorului „Popa Tunsu” şi a familiei sale.

Cursul firesc al vieţii familiei Todea, pe care Dumnezeu o binecuvântase cu trei copii, a fost întrerupt de începutul luptelor din Primul Război Mondial. Împreună cu miile de tineri români ardeleni, Gheorghiţă este încorporat şi trimis pe frontul din Galiţia. Este rănit şi luat prizonier de către ruşi. După doi ani de prizonierat, se înrolează în Corpul Voluntarilor Români Ardeleni format la Darniţa (azi în Ucraina) şi luptă la Mărăşeşti, unde este rănit din nou.

În paralel cu traseul urmat de eroul romanului, Gheorghiţă Todea, autorul face o succintă trecere în revistă a evenimentelor istorice care au avut loc la Iaşi, până când s-a hotărât intrarea României în Războiul de Întregire Naţională (şedinţele tumultoase ale Consiliului de Coroană, conduse de regele Ferdinand I, tratativele cu conducere a Armatei franceze, vizita la Iaşi a prof. dr. Nicolae Bălan, viitorul mitropolit al Ardealului ş.a.).

În acest context, după patru ani, ajunge acasă şi Gheorghiţă Todea. Pentru vrednicia sa şi pentru participarea la luptele de la Mărăşeşti este ales primar al comunei, misiune de care se achită cu cinste.

Cu pricepere şi consecvenţă, primarul Gheorghiţă Todea realizează mai multe investiţii în domeniul gospodăriei comunale, al dezvoltării infrastructurii necesare bunei funcţionări a instituţiilor locale.

În toţi aceşti ani, greul gospodăriei l-a dus vrednica sa soţie Carolina şi cei trei copii, care au crescut şi, firesc, au ajuns la vârsta căsătoriei. În acest context, ca semn al schimbărilor care au avut loc în societatea românească, în relaţiile de familie, Gheorghiţă Todea primeşte o lecţie dură atunci când cei doi feciori ai săi, împreună cu prietenii lor, obţin desfacerea căsătoriei frumoasei sale fiice Florea, de 17 ani, obligată de tatăl său să se mărite cu prietenul lui Dănilă, văduv, de vârsta sa.

Romanul „Nunta”, prin conţinutul şi mesajul său, oferă o lectură plăcută şi instructivă. Noua carte semnată de scriitorul Ilie Şandru întregeşte, în chip fericit, bogata creaţie literară a autorului, drept pentru care îl recomandăm cu căldură publicului iubitor de cultură autentică. În final, se cuvine să adresăm un cuvânt de apreciere Editurii Vatra Veche, din Târgu Mureş, şi distinsului om de cultură şi editor performant, Nicolae Băciuţ, prieten de-o viaţă cu autorul, prietenie concretizată şi prin editarea tuturor cărţilor sale.

Lansarea volumului va avea loc astăzi, de la ora 13:00, la Biblioteca Municipală „Georg Sbârcea” Topliţa.

Dr. Ioan LĂCĂTUŞU

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.