Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
- La conferinţa de deschidere a fost prezentă şi Ariana-Oana Bucur, secretar de stat în cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale
- Tema ediţiei din acest este „Utilizarea tehnologiei moderne în educaţie”, fiind, poate, pentru prima dată când în Miercurea-Ciuc se întâlnesc în cadrul aceluiaşi eveniment reprezentanţi ai mai multor companii cu profil IT
Tema din acest an sub care se vor desfăşura, până pe 18 mai, zilele învăţământului harghitean este „Utilizarea tehnologiei moderne în educaţie”. De altfel, şi datorită acestei teme, a fost posibil ca la Casa Corpului Didactic din Miercurea-Ciuc să fie prezente mai multe firme şi companii din domeniul IT, venite cu soluţii tehnologice dedicate învăţământului (fie că vorbim de laptop-uri, fie că este vorba de soft-uri dedicate procesului de învăţare sau tehnologie dedicată acestuia, cum ar fi Expert Vision ori sistemele interactive), unele dintre ele renumite şi pe plan mondial.
Cea de-a XV-a ediţie a Zilelor Şcolilor Harghitene a debutat, ieri, cu o conferinţă de deschidere organizată de Inspectoratul Şcolar Judeţean la Casa Corpului Didactic, unde au participat aproximativ 200 de cadre didactice. La eveniment au mai participat Ariana-Oana Bucur – secretar de stat învăţământul preuniversitar în cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale, Adrian-Jean Andrei – prefectul judeţului Harghita, Borboly Csaba – preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Petru Gârbea – inspectorul şcolar general al IŞJ Harghita, Burus-Siklodi Botond – directorul Casei Corpului Didactic, discuţiile fiind moderate de inspectorul şcolar Aurora Panaite.
Despre tehnologie, pe tot parcursul Zilelor Şcolii Harghitene
Vorbind despre tema conferinţei de ieri, inspectorul şcolar general al IŞJ Harghita, Petru Gârbea, spunea că importanţa ei este dată şi de faptul că tehnologia a ajuns să facă parte din viaţa noastră, indiferent dacă este vorba de mediul şcolar sau extra-şcolar, în aproape toate aspectele vieţii. „Tehnologia – spunea acesta – ne poate ajuta să facem lucruri bune, să le facem mai bine, mai uşor, în învăţământ să pregătim copiii mai bine. Totodată, este purtătoarea unor pericole de care trebuie să fim conştienţi, de care trebuie să ne ocupăm să le evităm, să pregătim şi copiii, tinerii de azi, ca să ştie să folosească tehnologia spre binele lor şi spre binele celor de lângă ei”.
Se impune ca mediul tradiţional de învăţare să fie schimbat de un aşa-numit mediu progresiv de învăţare
Directorul Casei Corpului Didactic (CCD), Burus-Siklodi Botond, a arătat faptul că, odată cu avansarea tehnologiei, atribuţiile pedagogiei au început să-şi piardă din amploare, aceasta (pedagogia) nemaiputând să-şi exercite în totalitate atribuţiile proprii, lucru constatat şi în urma celui mai recent studiu comparativ de nivel de cunoaştere. De asemenea, adăuga Burus-Siklodi Botond, a apărut o ruptură tot mai adâncă între dezvoltarea rapidă a civilizaţiei tehnice şi potenţialul intelectual al populaţiei Globului.
Iar dacă se ţine cont de faptul că şcolile sunt conservatoare, cu structuri învechite în ceea ce priveşte modalităţile metodologice de predare, atunci „se întrevede un consens general privitor la faptul că structurile de educare, şcolile în general, metodologia învăţământului şi a predării trebuie schimbate în mare măsură”, afirma directorul CCD.
„Considerăm – continua acesta – că este foarte important ca mediul tradiţional de învăţare să fie schimbat de un aşa-numit mediu progresiv de învăţare, unde, printre altele, predarea informaţiilor faptice, a regulilor, a soluţiilor prefabricate, va fi schimbată cu formarea aptitudinilor, competenţelor, experienţelor şi atitudinilor. (…) Se impune, totodată, necesitatea şi importanţa introducerii învăţământului bazat pe proiecte şi realizări, care se manifestă într-un areal de timp liber şi deschis, de asemenea, şi crearea unui mediu complex de învăţare al cărui principiu primordial este motivarea, inspirarea şi care permite elevului, studentului să construiască propriile structuri de cunoaştere”.
Elevul nu mai trebuie să reţină cantităţi uriaşe de informaţii, ci trebuie să ştie unde să le găsească şi să gândească logic
Amintind faptul că lumea tinde să se transforme într-o societate informaţională, prefectul judeţului Harghita, Adrian-Jean Andrei, afirma că apare nevoia ca, încă de la cele mai mici vârste, copiii să fie pregătiţi pentru lumea în care trăiesc, pentru tehnologie, iar utilizarea noii tehnologii în procesul educativ devine o necesitate.
„Tehnologiile digitale – arăta prefectul judeţului – nu trebuie să reprezinte o simplă adăugare în planul de învăţământ, ele trebuie să fie integrate deplin în educaţie la toate nivelurile sistemului şcolar. Aplicabilitatea şi forţa de impact generată de aceste tehnologii trebuie să determine introducerea lor pe scară largă la nivelul învăţământului general de masă. Actorii educaţionali, cadrele didactice şi elevii, trebuie să fie informaţi pentru a face faţă schimbării, incertitudinii şi inovării”.
„Tehnologiile digitale şi învăţământul centrat pe nevoile, dorinţele şi posibilităţile elevului impun desfăşurarea de activităţi diferenţiate pe grupe de nivel – continua Adrian-Jean Andrei. Elevul poate parcurge materialul avut la dispoziţie în ritmul propriu şi nu mai este nevoit să reţină cantităţi uriaşe de informaţie. El trebuie să ştie doar să gândească logic şi să localizeze informaţia de care are nevoie, astfel se dezvoltă creativitatea, învaţă să pună întrebări, să cerceteze şi să discute probleme ştiinţifice care îi pot afecta propria viaţă, devenind o persoană responsabilă, capabilă să se integreze social”.
Şi în judeţ se poate câştiga bine, dar nu sunt tineri cu şcoli profesionale
Preşedintele Consiliului Judeţean, Borboly Csaba, a vorbit de legătura dintre tehnologie şi orientarea profesională. Astfel, spunea acesta, fără o orientare profesională şi lăsând totul pe seama calculatorului, tinerii nu-şi vor putea realiza visul.
„Eu cred – continua Borboly Csaba – că orientarea profesională trebuie să fie primordială, pentru că acum, cum se vede, 52-53% dintre elevi au luat examenul de Bacalaureat şi restul trebuie să caute altundeva, de obicei în altă ţară, un viitor şi eu cred că trebuie să conlucrăm”.
Totodată, acesta arăta că şi în judeţul nostru pot fi găsite locuri de muncă plătite cu salariul mediu pe economie, dar problema e lipsa tinerilor care au terminat o şcoală profesională în domeniul respectiv.
Neavând legătură cu tema conferinţei, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, a mai spus că a avut discuţii cu secretarul de stat care a fost prezent la eveniment pe tema respectării articolului 45 din Legea învăţământului (numărul de elevi sau de clase să nu fie luat în considerare în cazul învăţământului în limba minorităţilor), respectiv ca în judeţ să nu se desfiinţeze nici o clasă.
Programe ale Ministerului Educaţiei ce pot fi dezvoltate cu ajutorul tehnologiei
Secretarul de stat din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale (MEN), Ariana-Oana Bucur, a făcut o legătură între programele, sarcinile pe care le are ministerul şi modul în care tehnologia poate ajuta la implementarea lor. Una dintre acestea se referă la abandonul şcolar şi reducerea lui. „Categoric cred că – afirma Ariana-Oana Bucur – în cadrul acestei strategii putem să ne ajutăm, să inserăm tehnologiile moderne în demersul didactic, în aşa fel încât să capacităm copiii, tinerii şi chiar şi adulţii care au părăsit şcoala să revină în mediul şcolar, în aşa fel încât să-şi finalizeze studiile, să dobândească o calificare şi, în felul acesta, să fie utili pe piaţa muncii”.
Prin intermediul Programului Operaţional Capital Uman se doreşte lansarea unei acţiuni de profesionalizare a carierei didactice, iar primul pas în acest sens ar fi cel legat de formarea cadrelor didactice pentru programele noi care se vor introduce la nivelul claselor a V-a.
Un alt domeniu către MEN doreşte să se orienteze este facilitarea învăţării cu ajutorul echipamentelor din domeniul IT, aici fiind vorba inclusiv de activităţi de predare, învăţare, evaluare pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale, pentru copiii care sunt şcolarizaţi la domiciliu, pentru copiii care sunt şcolarizaţi în spitale.
„În concluzie – spunea secretarul de stat – trebuie să facem tot posibilul ca şi noi, şi copiilor cu care lucrăm să le formăm competenţe digitale, competenţe pe care ei să le dobândească de la vârste mici. (…) Cred că trebuie să exploatăm această realitate, să devenim facilitatori ai învăţării şi să sprijinim informarea acestor copii şi educarea lor şi instruirea lor cu aceste tehnologii şi device-uri. (…) Cred că este important să avem deschidere pentru a ne forma, pentru a fi la zi cu aceste tehnologii, trebuie să realizăm că la momentul acesta un cadru didactic trebuie să fie un facilitator al învăţării pentru că elevul are posibilitatea să se informeze, să se documenteze şi atunci noi trebuie să le creăm competenţe de gândire critică, de analiză, de sinteză cu care ei să facă faţă mai departe provocărilor care îi aşteaptă”.
∗∗∗
După deschiderea conferinţei au fost prezentate o serie de teme şi lucrări care au avut ca punct comun utilizarea tehnologiei moderne în educaţie. Acestea au fost ţinute de profesori, directori de şcoli, inspectori şcolari, reprezentanţi ai unor asociaţii educaţionale atât din Harghita, cât şi din alte judeţe.
Consemnare de LIVIU CÂMPEAN
