GENERAŢIA MARII UNIRI | Informația Harghitei - jurnal independent
sâmbătă , 16 octombrie 2021
Home » Societate » GENERAŢIA MARII UNIRI
GENERAŢIA MARII UNIRI

GENERAŢIA MARII UNIRI

100 de intelectuali români din judeţele Covasna şi Harghita (1)

În cadrul proiectelor dedicate aniversării Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, în colaborare cu Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, cu sprijinul Instituţiei Prefectului – judeţului Covasna lansează proiectul intitulat GENERAŢIA MARII UNIRI. 100 de intelectuali români din Covasna şi Harghita, în cadrul căruia vor fi prezentate în presa locală, şi apoi într-un volum, 100 de personalităţi româneşti din fostele scaune secuieşti, respectiv comitate şi judeţe Ciuc, Odorhei şi Treiscaune, azi judeţele Covasna şi Harghita, care, prin activitatea lor pusă în slujba păstrării şi afirmării identităţii româneşti din această parte de ţară, au contribuit la pregătirea, înfăptuirea şi consolidarea Marii Uniri.

Selecţia celor 100 de intelectuali români s-a realizat dintr-un număr mult mai mare de personalităţi locale, identificate prin cercetarea surselor documentare edite şi inedite, în mod deosebit a principalelor arhive laice şi bisericeşti din Bucureşti, Sibiu, Blaj, Braşov, Alba Iulia, Cluj-Napoca, Târgu Mureş, din majoritatea localităţilor româneşti din actualele judeţe Covasna şi Harghita, informaţii care, în mare parte, au văzut lumina tiparului în volumele şi publicaţiile apărute la Editurile Eurocarpatica a Centrului European de Studii Covasna-Harghita, „Grai Românesc” a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei şi „Angvstia” a Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni.

Cercetările referitoare la istoria românilor din sud-estul Transilvaniei şi la convieţuirea acestora cu secuii/maghiarii din zonă, întreprinse mai ales după înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei în anul 1994, şi a instituţiilor culturale din subordinea sa, precum şi după înfiinţarea Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni în anul 1997, au pus în evidenţă faptul că românii din fostele scaune secuieşti (comitate) Ciuc, Odorhei şi Treiscaune, azi judeţele Covasna şi Harghita, alături şi împreună cu românii din Transilvania şi din celelalte provincii istorice româneşti, au participat la pregătirea, înfăptuirea şi consolidarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, în frunte cu liderii lor recunoscuţi – preoţii, învăţătorii, profesorii şi fruntaşii din cadrul Asociaţiunii ASTRA şi din toate asociaţiile şi fundaţiile culturale, profesionale şi civice româneşti, precum şi din redacţiile publicaţiilor care apăreau în limba română. În primele rânduri ale acestora s-au aflat ierarhii şi protopopii Bisericii Ortodoxe şi cei ai Bisericii Greco-Catolice Unite cu Roma, scriitori, publicişti, jurişti, profesori, medici şi alţi intelectuali – cu toţii ocupând locuri de frunte în rândul făuritorilor idealului naţional.

Începând cu secolul al XIX-lea au sporit preocupările comunităţilor româneşti din Transilvania, inclusiv a celor din fostele scaune secuieşti, pentru formarea elitei intelectuale, prin întărirea instituţiilor identitare fundamentale, respectiv: bisericile ortodoxe şi greco-catolice, şcolile confesionale în limba română, Asociaţiunea ASTRA şi celelalte asociaţii şi fundaţii culturale. În această preocupare se înscriu şi sistemul de burse oferite de numeroase fundaţii, în frunte cu Fundaţia Emanuil Gojdu, dar şi cu sprijinul Băncii „Albina” şi al altor bănci şi cooperative de întrajutorare etc. Episcopiile ortodoxe şi cele greco-catolice, respectiv din cea de-a doua parte a secolului al XIX-lea, Mitropolia Ortodoxă din Sibiu şi cea Greco-Catolică din Blaj au extins, întărit şi modernizat sistemul de învăţământ confesional în limba română, începând cu şcolile primare (populare), continuând cu cele gimnaziale şi terminând cu învăţământul superior pedagogic şi teologic. Peste 130 de tineri români din fostele comitate Ciuc, Odorhei şi Treiscaune au studiat la universităţi de prestigiu din principalele oraşe europene, care au contribuit apoi la pregătirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, dintre care 30 au obţinut titlul de doctor în diferite ştiinţe. Acestora li se adaugă sutele de absolvenţi ai învăţământului superior pedagogic şi teologic ortodox şi greco-catolic de la Sibiu şi Blaj. Cei mai mulţi au absolvit facultăţile de Drept şi Ştiinţe Politice, apoi cele de Teologie, Medicină şi Farmacie, Filozofie şi Litere, Facultăţi Tehnice, de Matematică şi Ştiinţe Naturale, de Arhitectură, Silvicultură, Academii de Comerţ etc. După localitatea natală, aceştia proveneau din: Topliţa şi Odorheiu Secuiesc – câte 12, Araci – 10, Breţcu şi Tulgheş – câte 8, Poiana Sărată, Hăghig, Buzăul Ardelean şi Subcetate – câte 5, Săcel şi Covasna – câte 4 ş.a. După confesiune, 76 aparţineau credinţei ortodoxe şi 54 celei greco-catolice. Din totalul licenţiaţilor şi absolvenţilor studiilor doctorale, peste 30 au beneficiat, în timpul studiilor, de burse de la diferite fundaţii: Gojdu, Alexandru Sterca Şuluţiu, Simion Ramonţai, Vasile Moga, ASTRA, Fondul Grăniceresc Năsăud ş.a. (Va urma)

Dr. Ioan LĂCĂTUŞU
Dr. Ana DOBREANU
Prof. Florentina TEACĂ

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.