Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Dimitrie CIOFLEC (1829-1891), învăţător, profesor, folclorist, autorul culegerii de poezii populare din Araci (1855) şi ctitorul „casei culturale româneşti” clădită în 1910 din banii săi (azi capela ortodoxă). (Araci)
Romulus CIOFLEC (1882-1955), profesor de limba română, publicist, scriitor, autor de nuvele, schiţe, povestiri, volume memorialistice, piese de teatru şi romane, redactor la publicaţiile Cuvânt moldovenesc; Sfatul Ţării şi Şcoala moldovenească, toate apărute la Chişinău, în 1918. (Araci)
Silvester CIOFLEC (1889-1969), profesor de limba română şi germană. A fost profesor la Chişinău, apoi la Timişoara, unde, din 1929 a îndeplinit şi funcţia de inspector-şef al Regiunii Şcolare Timişoara. (Araci)
Ştefan CIUTAC (1880-?), preot ortodox şi învăţător în Parohiile Micfalău şi Cernat, revenit la ortodoxie după ce a funcţionat ca învăţător şi preot reformat 32 de ani. (Cernat)
Teodor CHINDEA (1895-1982), profesor de limba română, publicist, director-fondator şi redactor al publicaţiei Gazeta Ciucului, autor a mai multor volume de istorie şi manuale şcolare; azi, şcoala din Voşlăbeni îi poartă numele. (Voşlăbeni)
Nicolae COLAN (1893-1967), teolog, prof. univ., publicist, mitropolit al Ardealului, ministru al Educaţiei Naţionale, al Cultelor, membru al Academiei Române, autor a peste 2.000 de volume, studii şi articole de teologie ortodoxă şi cultură românească. (Araci)
Gheorghe COLAN (1896-1963), jurist, publicist, secretar general al Uniunii Notarilor din România; în timpul Primului Război Mondial a luptat în Armata Română, pe frontul de la Mărăşeşti; Cavaler al Ordinului „Coroana României” (1938).
Dimitrie COLTOFEANU, preot ortodox în Breţcu, protopop al Protopopiatului Treiscaune, între anii 1885-1903, inspector al şcolilor confesionale ortodoxe din comitatul Treiscaune, membru în conducerea Asociaţiunii ASTRA, corespondent la publicaţiile „Telegraful Român”, „Gazeta Transilvaniei” ş.a. (Breţcu)
Augustin COSMA (1848-1926), preot ortodox la Micfalău; în 1917 a fost arestat, întemniţat la Braşov. După arestarea lui, cei peste o mie de credincioşi din Micfalău au fost siliţi să treacă la religia romano-catolică; decorat cu Ordinul „Coroana României cu drept de cavaler”. (Micfalău)
Miron CREŢU (1887-1960), medic, medic-şef al judeţului Treiscaune, senator. Prefect al judeţului Treiscaune; după 1949 este arestat şi obligat să muncească la Canalul Dunăre – Marea Neagră; la ieşirea din închisoare i s-a stabilit domiciliul forţat la Vatra Dornei. (Hăghig)
Elie Miron CRISTEA (1868-1938), teolog, publicist, patriarh al României, regent şi prim-ministru al Guvernului României, membru de onoare al Academiei Române; a participat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 şi a făcut parte din delegaţia care a prezentat Actul Unirii la Bucureşti; autor a numeroase volume, studii şi articole de teologie ortodoxă şi cultură românească. (Topliţa)
Ilarie DEBU, avocat, doctor în drept, reprezentant al comunităţii româneşti din Miercurea-Ciuc, în perioada interbelică, vicepreşedinte al Filialei Ciuc a Partidului Naţional Ţărănesc. A susţinut moral şi financiar apariţia publicaţiei Gazeta Ciucului. În anul 1946 a fost arestat şi întemniţat de poliţia „populară” maghiară (Miercurea Ciuc).
Ioan DIMA (1883-?), învăţător, publicist, subrevizor şcolar judeţean, preşedintele Asociaţiei învăţătorilor din judeţul Treiscaune, membru în Comitetul de redacţie al revistei Era Nouă. (Covasna)
Constantin DIMIAN, preot, protopop al Protopopiatului Treiscaune, inspector al şcolilor confesionale ortodoxe din comitatul Treiscaune, preşedinte al Despărţământului Treiscaune – Ciuc al Asociaţiunii ASTRA, autor de manuale şcolare. (Breţcu)
Constantin DIMIAN jr. (1876-1959), preot ortodox, publicist, colaborator la Telegraful român şi la multe publicaţii româneşti din Ardeal; din anul 1908 a fost preot la o comunitate românească din Banatul sârbesc, unul din liderii românilor din zona menţionată. (Breţcu)
Vasile I. DOBREAN (1897-1982), memorialist şi monograf local, veteran de război, figură emblematică a ţăranului român păstrător al comorilor identităţii noastre naţionale: limba, portul şi credinţa. (Subcetate)
Octavian DOBROTĂ (1896-?), profesor de limba română, publicist în Odorheiu Secuiesc, redactor-şef al publicaţiei Glas românesc în regiunea secuizată, autor al volumului Strană de strigăt românesc. Proiectul interbelic al reromânizării „secuizaţilor”, apărut postum. (Odorheiu Secuiesc) (Va urma)
Dr. Ioan LĂCĂTUŞU
Dr. Ana DOBREANU
Prof. Florentina TEACĂ
