Doar 15 familii care se ocupă de păstorit mai trăiesc în zona Gheorgheni

Stânele tradiţionale vor dispărea complet din zonă în următorii 5-10 ani, deoarece Uniunea Europeană nu sprijină păstrarea păstoritului

Păstoritul tradiţional şi gastronomia specifică stânelor au fost prezentate sâmbătă, în curtea Muzeului „Tarisznyás Márton” din Gheorgheni, în cadrul „Festivalului Stânelor”, în încercarea de a trage un semnal de alarmă în legătură cu faptul că această tradiţie este în pericol să dispară.

Curtea muzeului din Gheorgheni a fost ocupată, dis-de-dimineaţă, de oierii din oraş şi din satele învecinate, care au pregătit pentru toţi pofticioşii mai multe ceaune de mămăligă cu brânză şi cu urdă, dar şi tradiţionala tocăniţă de oaie, care se prepară frecvent la stână.

„Mămăliga cu brânză e o mâncare pe care o facem des la stână, mai ales dimineaţa. Se face uşor, e gustoasă. Pâine ducem cu noi sus, la stână, dar într-o săptămână se usucă şi de aceea facem des mămăliga cu brânză sau cu urdă”, spune Tankó András, din Gheorgheni, care practică această meserie de 40 ani.

El atrage atenţia că, în câţiva ani, această tradiţie de sute de ani va dispărea, pentru că lucrul la stână e greu, iar tinerii sunt interesaţi mai mult să plece în străinătate sau sunt atraşi de meserii mai uşoare.

„Cred că doar 2-3 ani mai durează şi apoi cred că se termină cu ciobănia, pentru că nu are cine să o facă. Cei tineri sunt plecaţi din ţară, noi mai suntem doar câţiva care lucrează, dar în rest nu are cine. E o meserie grea, trebuie să stai tot timpul la stână, pe ploaie, pe căldură, vine ursul şi asta nu e prea plăcut. Tinerii nu mai sunt ca înainte, au plecat în alte ţări şi ăsta e, cred, ultimul an când ne mai adunăm. În plus, şi banii sunt puţini. Brânza nu se poate vinde, nu avem ce face cu mieii, cu viţeii şi de unde să scoatem banii să plătim ciobanii, care cer 2.000 lei pentru o lună?”, spune cu tristeţe Tankó András.

Puţin mai departe, un alt cioban pregăteşte caşul din lapte proaspăt de vacă. Stă în genunchi în faţa vasului de lemn, plin cu lapte şi e privit cu uimire de mai mulţi copii, care asistă pentru prima oară la un asemenea „spectacol”. Când e gata, caşul e împărţit gratis celor prezenţi. Ciobanii au dorit ca toată mâncarea pregătită la festival să fie oferită spectatorilor, mai ales că mulţi dintre ei nu au fost niciodată la o stână.

Directorul Muzeului „Tarisznyás Márton”, Csergő Tibor András, a explicat că meşteşugul tradiţional al păstoritului a fost prezentat în acest loc, tocmai pentru că este în pericol de dispariţie şi trebuie păstrat şi promovat.

„Eu cred că, în secolul XXI, păstoritul tradiţional înseamnă o valoare şi este o tradiţie pe care trebuie să o păstrăm şi să o promovăm. Problema este că păstoritul, acest meşteşug tradiţional, este în ultimul ceas şi e păcat că trebuie să facem un astfel de eveniment în muzeu. Dar facem asta ca să devină o tradiţie vie. (…) Aceste familii, care sunt organizatoare şi gazdele festivalului, promovează şi gastronomia tradiţională a locului şi cred că este ceva foarte interesant, pentru că şi gusturile sunt interesante, nu doar tradiţiile şi dibăcia păstoritului în munţii din jur. Mai trăiesc în zona Gheorgheni doar 15 familii care se ocupă de păstorit, pe care am reuşit să le adunăm la un loc şi să păstrăm această tradiţie” a arătat Csergő Tibor András.

Întrebat ce se poate face pentru ca meşteşugul să nu dispară, directorul muzeului din Gheorgheni a spus că Uniunea Europeană nu sprijină păstrarea păstoritul astfel încât acesta să reprezinte un mod de trai şi crede că stânele tradiţionale, aşa cum există de sute de ani, „vor dispărea definitiv peste cinci sau zece ani”.

În cadrul „Festivalului stânelor”de la Gheorgheni au mai avut loc spectacole folclorice, concerte, programe dedicate copiilor, dar şi un concurs de tuns oi, la care s-au întrecut cei mai buni ciobani din zonă.

Lia MATEI

Comentarii:

comentarii