Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Despre efectele, în timp, ale tăierilor ilicite de material lemnos (II) | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 29 martie 2024
Home » Agricultură/Ecologie » Despre efectele, în timp, ale tăierilor ilicite de material lemnos (II)
Despre efectele, în timp, ale tăierilor ilicite de material lemnos (II)

Despre efectele, în timp, ale tăierilor ilicite de material lemnos (II)

La Lunca de Jos, unii localnici susţin că lemnul se exploatează şi legal, dar şi ilegal…

După cum arătam în numărul anterior al ziarului, tăierile ilegale de material lemnos sunt şi iraţionale, pentru că nu se scoate din păduri copacul care trebuie din punct de vedere al asigurării exploatării durabile a fondului forestier, ci arborele care este bun pentru cherestea. De asemenea, în cazul furturilor de arbori nu se execută lucrări de curăţire a terenului, astfel că zona devine în scurt timp teren degradabil – creştere necontrolată a arboretului, a arbuştilor, a zmeurişului.

Astfel de urmări ale tăierilor ilegale se pot observa şi în anumite zone împădurite din Lunca de Jos, consecinţe ale exploatărilor din ultimii ani, chiar dacă într-adevăr încă se poate vedea o pădure aparent frumoasă şi întinsă.

Un localnic, care are cunoştinţe despre aceste aspecte şi care a dorit să-şi păstreze anonimatul, deoarece a primit de-a lungul timpului ameninţări, astfel că se teme, după cum susţinea chiar dânsul, povestea că în anumite zone s-a exploatat şi legal, dar s-a tăiat şi ilicit material lemnos. Acesta a precizat că se taie ilegal în special de pe suprafeţele acoperite cu vegetaţie forestieră, hectare întregi rase, ce aparţin comunei Lunca de Jos, dar şi ale localităţilor Sândominic sau Dăneşti, care au în zonă păduri sau păşuni împădurite. Zonele cele mai vulnerabile, de unde se exploatează şi cel mai mult material lemnos sunt cele de la limita celor trei judeţe – Harghita, Bacău şi Neamţ – dar aflate în proprietatea comunei Lunca de Jos, ori Sândominic, sau Dăneşti. Zonele din Lunca de Jos din care s-ar tăia ilegal lemnul ar fi Szőcs Imre, Mohos, Puntea Lupului, Eperjes. Aceste locuri sunt izolate şi se ajunge destul de greu la ele, în unele doar cu maşini de teren. Iar suprafeţele împădurite sunt administrate de structuri silvice din cele trei judeţe.

Pe lângă cele relatate în prima parte a discuţiilor, interlocutorul nostru a mai spus că şi în cazul lucrărilor de curăţire sunt anumite probleme: se taie copacii sănătoşi şi nu cei care ar trebui răriţi.

De asemenea, se marchează mai mulţi copaci decât sunt aprobaţi în documente, astfel că o cantitate mai mare de lemn este tăiată şi în suprafeţele respective nici nu se efectuează lucrări de regenerare.

Într-o zonă, de exemplu, la graniţa cu judeţul Bacău a fost o perioadă când nu se ştia exact de cine aparţine terenul forestier respectiv – de judeţul vecin sau de comuna Lunca de Jos şi atunci s-au „curăţat” suprafeţe împădurite întinse. Acum graniţele s-au clarificat, suprafaţa respectivă revenind comunei harghitene.

Lemnele acordate populaţiei în urma inundaţiilor, tot la gaterele agreate au ajuns

Pe lângă aspectele legate de tăierile ilegale, acesta a povestit şi o altă situaţie, dar care are legătură cu exploatarea materialului lemnos. În urmă cu 2 ani, satul Poiana Fagului, ce aparţine de comuna Lunca de Jos, a fost afectat de inundaţii puternice. Atunci au fost marcaţi 250 metri cubi material lemnos de către autorităţile publice locale pentru a fi oferiţi ca ajutor oamenilor care au fost afectaţi de inundaţii, pentru reconstruirea podurilor şi a altor pagube provocate de ape. Ar fi trebuit să primească ajutor aproximativ 50 de familii, câte 5 mc fiecare. „Lemnul a fost dat ca ajutor, susţine interlocutorul nostru, dar l-a primit efectiv doar cel care a dus lemnul la gater”.

Într-adevăr, lemnele mai subţiri au ajuns la cei care aveau nevoie, însă cantitatea mai importantă a ajuns la gatere agreate de autoritatea locală. Din lemne au fost refăcute câteva podeţe din cele distruse de ape, multe nefiind reconstruite nici până acum…

Astfel că se pune întrebarea: primăria urmăreşte traseul lemnului de la pădure la beneficiar în aceste cazuri? Sau, dacă lemnul autorizat pentru lucrări publice (refacere podeţe, consolidare maluri etc.) ajunge tot la gatere, se recepţionează corect lucrările autorizate?

„Nu ştiu cum de patru ani nu se întâmplă nimic”

„Din pădurile comunei, consilierii decid cât se taie şi la cine ajunge. Se fac licitaţii, dar se înţeleg cu toţii cine şi cât ia (n.n. – e vorba despre proprietari de facto de gatere, dar care sunt şi aleşi locali). Dar pentru oamenii săraci nu se aprobă…”, susţine omul.

Revenind la tăierile ilegale, „ghidul” nostru a recunoscut că, într-adevăr, în ultima perioadă aceste tăieri ilegale au mai fost diminuate din cauza introducerii sistemului informaţional integrat de urmărire a materialelor lemnoase – SUMAL.

De asemenea, se ştie că în această perioadă exploatările forestiere sunt foarte reduse, cele mai multe tăieri legale se fac pe zăpadă.

Totuşi, localnicul are o nelămurire aproape obsedantă: „În urmă cu patru ani au fost sesizate toate aceste lucruri (n.n. – dar şi alte presupuse nereguli săvârşite la nivel local), dar nu s-a întâmplat nimic. (…) Nu ştiu cum de patru ani nu se întâmplă nimic (n.n. – un dosar penal este deschis, totuşi, în zona Puntea Lupului)”. Dar şi faptul că până în urmă cu aproximativ doi ani, când au avut loc schimbări la conducerea unor instituţii cu atribuţii în domeniu, sesizările rămâneau în aer, deşi o parte dintre cei care lucrează în aceste structuri îşi făceau treaba cu bună-credinţă, mergeau la faţa locului, cercetau…

Acesta a arătat că despre toate cele povestite trebuia să ştie pădurarii din cele trei judeţe, primarul (autoritatea publică locală, în calitate de proprietar al terenurilor), dar şi poliţia locală. Însă cei de la nivel local „se acopereau reciproc”.

„La Garda Forestieră degeaba mergi, pentru că trebuie să le dai numele şi se află atunci, iar cei de aici au bani şi pot să facă orice”, mai spune dânsul, când l-am întrebat dacă a sesizat şi Garda Forestieră, în condiţiile în care reprezentanţii instituţiei au dat asigurări în ceea ce priveşte protejarea identităţii celor ce reclamă posibile furturi de material lemnos.

Pe de altă parte, autorităţile cu competenţe în domeniu au răspuns, recent, în cadrul altui material care a avut ca temă tot situaţia tăierilor ilegale semnalate de locuitorii din zonă, că în urma verificărilor s-a constatat că sunt foarte multe exploatări legale, mai sunt şi probleme, însă nu de anvergura celor reclamate…

Totuşi, trebuie pusă şi întrebarea: ce au făcut pădurarii pentru a contracara tăierile ilicite de material lemnos sau de ce acţiunile poliţiei locale nu au efectele dorite – respectiv de a infirma (sau confirma) suspiciunile localnicilor cu privire la aceste presupuse ilegalităţi… (Şt.P.)

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.