Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
- Kallós Zoltán (Ministerul Educaţiei): „Vrem să demarăm un proiect mare, la nivelul ministerului, axat pe eficientizarea studiului limbii române. În paralel, trebuie să ducem şi o campanie de conştientizare a importanţei cunoaşterii limbii române în comunitate”
Secretarul de stat în Ministrul Educaţiei, Kallós Zoltán, s-a aflat timp de două zile în judeţul Harghita, la invitaţia conducerii Consiliului Judeţean (CJ), pentru a discuta despre problemele legate de învăţarea limbii române în şcolile cu predare în limba maghiară şi despre îmbunătăţirea rezultatelor „îngrijorătoare”, obţinute de elevii acestora la simulările Evaluării Naţionale şi examenului de Bacalaureat.
„Am avut (marţi – n.a.) o primă întâlnire în cerc restrâns cu dl preşedinte al CJ Harghita, cu directorul Casei Corpului Didactic şi cu inspectorul şcolar general, în cadrul căreia am discutat despre cele mai mari probleme ale învăţământului din Harghita şi, bineînţeles, laitmotivul a fost eficientizarea predării limbii române în unităţile de învăţământ în limba maghiară. (…) Faptul că elevii maghiari nu reuşesc să înveţe bine limba română până la finalizarea liceului este o realitate, care ne întristează pe noi, etnicii maghiari”, a declarat secretarul de stat Kallós.
Miercuri dimineaţă a urmat o întâlnire cu primarii din Ciucul de Sus şi Ciucul de Jos, în cadrul căreia i-au fost prezentate oficialului Ministerului Educaţiei iniţiativele locale menite să îmbunătăţească învăţarea limbii române de către elevii maghiari.
„Ei nu reuşesc să înveţe limba română şi au în continuare foarte multe probleme, în ciuda eforturilor depuse de consiliul judeţean în acest sens. Am susţinut toate proiectele, toate propunerile venite din partea profesorilor, părinţilor, am sprijinit taberele de limba română, schimburile de copii, dar se vede că această problemă încă nu se rezolvă cu câteva manuale, care arată foarte frumos, iar copiii nu reuşesc să vorbească cât de cât fluent limba română”, a precizat şeful administraţiei publice judeţene, Borboly Csaba.
Una dintre soluţiile la care se gândesc reprezentanţii Ministerului Educaţiei este demararea unui proiect de anvergură destinat minorităţilor, în cadrul căruia componenta pentru comunitatea maghiară să se axeze pe rentabilizarea studiului limbii române, un prim pas în această direcţie fiind formarea profesională a cadrelor didactice.
„Considerăm că trebuie să formăm în aşa fel cadrele didactice care predau la orice nivel Limba şi literatura română încât să utilizeze programa specifică. Din păcate, de foarte multe ori această programă a fost aplicată deficitar. Şi, în acest sens, am dori să venim cu nişte cursuri de formare, care să schimbe, practic, acest aspect. (…) Încercăm să formăm profesorii astfel, şi când spun profesori mă refer şi la educatoare, pentru că şi la acel nivel există activităţi în limba română în fiecare săptămână cu acei copii şi la învăţătoare, care încep de la clasa pregătitoare cu trei ore pe săptămână, iar de la clasa I-a până la a IV-a au câte patru ore pe săptămână de comunicare în limba română. Apoi vin profesorii şi eu cred este foarte greu pentru orice profesor de Limba română care preia în clasa a V-a un copil fără un vocabular de bază dezvoltat să îl ducă la un nivel mai înalt; este ca şi cum am încerca să sărim mai multe trepte deodată, şi nu întotdeauna ne reuşeşte. Este foarte importantă o schimbare de mentalitate şi în rândul profesorilor. Pentru că, repet şi pot să o spun şi în numele comunităţii din Harghita, chiar ne dorim foarte mult să învăţăm cât mai bine, la un nivel cât mai înalt Limba română”, a explicat Kallós Zoltán.
În opinia reprezentantului Ministerului Educaţiei, în paralel cu formarea profesională a cadrelor didactice este nevoie şi de înţelegerea importanţei cunoaşterii limbii oficiale.
„În colaborare cu autorităţile locale şi cu ONG-urile, cu Uniunea Cadrelor Didactice Maghiare din România, noi trebuie să ducem şi o campanie de conştientizare în comunitate în ceea ce priveşte importanţa cunoaşterii limbii române”, a adăugat secretarul de stat.
La rândul său, şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean Harghita, inspectorul şcolar general Demeter Levente, a făcut referire la rezultatele obţinute la simularea Evaluării Naţionale, care au confirmat că profesorii nu au fost pregătiţi pentru implementarea noii programe, în beneficiul elevilor.
„Se pare că profesorii nu au reuşit să predea cu respectarea întocmai a programei (…) nu au reuşit să modifice modul de predare. Nu se merge pe conţinut, ci pe vocabular, iar accentul trebuie pus pe comunicare. Şi până acum au existat formări la care au participat toţi profesorii, dar se pare că nu este suficient şi încercăm, la nivelul inspectoratului, să facem cercuri metodice restrânse, poate la nivel de microregiuni sau de şcoală acolo unde sunt mai mulţi profesori de limba română, împreună cu inspectorul de specialitate, Manuela Stîngă. Nu suntem mulţumiţi şi sper că noua programă le va da posibilitatea copiilor noştri să înveţe mai bine, dacă cerinţele şi noua programă vor fi respectate”, a conchis inspectorul general Demeter Levente.
Rezultatele la simularea Evaluării Naţionale din aprilie au fost surprinzătoare: peste 66% dintre elevii din judeţ care au participat la simularea examenului nu au obţinut note de trecere la proba de Limba şi literatura română.
DANIELA MEZEY
