Debut al celei de a XX-a ediții a Universității de Vară de la Izvoru Mureșului | Informația Harghitei - jurnal independent
duminică , 16 iunie 2024
Home » (Inter)Național » Debut al celei de a XX-a ediții a Universității de Vară de la Izvoru Mureșului
Debut al celei de a XX-a ediții a Universității de Vară de la Izvoru Mureșului

Debut al celei de a XX-a ediții a Universității de Vară de la Izvoru Mureșului

În ziua praznicului Mănăstirii Izvoru Mureșului a început și Universitatea de Vară, care, anul acesta, a ajuns la ediția cu numărul 20. Peste 200 de persoane din țară și străinătate au fost prezenți marți la deschidere, printre ei aflându-se parlamentari, primari, fețe bisericești, reprezentanți ai comunităților istorice de români, studenți.

Universitatea de Vară de la Izvoru Mureșului este organizată de Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, Fundația Naţională pentru Românii de Pretutindeni, Centrul European de Studii Covasna-Harghita (Sf. Gheorghe), cu binecuvântarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei. Gazdele sunt ca întotdeauna comuna Voșlăbeni și Complexul Sportiv Național Izvoru Mureșului.

Evenimentul este dedicat comunităților românești din țară și din afara granițelor țării, precum și promovării tradițiilor și valorilor culturale românești.

Moderatorul zilei de marți a fost Eugen Popescu, care reamintea că Universitatea de Vară a început acum mai bine de 20 de ani, într-o șură de fân de la Făgețel, la inițiativa părintelui Ilie Moldovan și a dr. Ioan Lăcătușu. „A fost greu de fiecare dată să facem ediție de ediție această Universitate de Vară. Ne-au lipsit fondurile, ca și anul acesta, dar cu mult suflet, cu multă dăruire și cu ajutorul unor oameni care au pus inimă în acest proiect, această Universitate de Vară funcționează, merge mai departe și, sperăm noi, să crească în anii care vor veni”, spunea Eugen Popescu.

  • Dragoș Burghelia, președintele FCRCHM: Începem o nouă ediție a Universității de Vară, avem nădejde, vom transmite mesaje clare, concise și ferme către autorități

Dragoș Burghelia, președintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita, Mureș (FCRCHM), spunea că această universitate „s-a născut dintr-o necesitate a neamului românesc de aici și de peste granițe. Ea reprezintă oaza de la care ne încărcăm an de an, pentru a avea putere, pentru a continua lupta noastră acolo unde suntem în comunitățile noastre și pentru a demonstra că flacăra românismului arde în continuare în Harghita, Covasna, Mureș, Basarabia, Bucovina, Timoc și pretutindeni unde există suflet de român”.

Acesta preciza că FCRCHM și-a asumat misiunea dificilă de a organiza ediția din acest an, chiar dacă este al a doua consecutivă în care nu a primit finanțare de la Guvern.

„Ne-am trezit că este cel de al doilea an consecutiv în care Universitatea de Vară nu primește finanțare, nu primește susținere din partea autorităților statului român. Deși am încercat, am depus numeroase proiecte, am scris personal sute de pagini până târziu în noapte pentru proiecte, acestea fiind depuse la Guvern, la ministere, în locuri unde credeam și aveam nădejde că autoritățile trebuie să se preocupe de soarta românilor de pretutindeni.

(…) Poate că această Universitate de Vară din 2023 are mai mult zvâc, mai mult sânge în vene pentru că nu a trebuit să mai cerșim la porți înalte și prin propriile noastre forțe, cum românii au făcut-o în Ardeal acum 100 de ani și pretutindeni, putem să ne organizăm, putem să ne adunăm și putem să transmitem un mesaj lumii.

(…) Începem o nouă ediție a Universității de Vară, avem nădejde, vom transmite mesaje clare, concise și ferme către autorități, pentru că noi ne aflăm la o răscruce de vremuri, la o răscruce a neamului românesc în care trebuie să acționăm”, afirma Dragoș Burghelia.

  • PS Andrei, episcopul Covasnei și Harghitei: Cea mai mare durere pe care o am în suflet este că ne piere neamul

La deschiderea universității din acest an, printre invitații din comunitățile românești s-au aflat și Preasfințitul Părinte Veniamin, episcop al Basarabiei de Sud, respectiv Înaltpreasfințitul Părinte Naum, Mitropolit de Ruse.

„Dau slavă lui Dumnezeu că aici, în inima Ardealului, inimi de români bat puternic și mențin făclia neamului aprinsă și înalță tricolorul ca o bornă pentru toți românii din jurul granițelor României, pentru că de aici, de pe Carpați, tricolorul se vede până dincolo de granițe, iar cei care sunt acolo, cu speranță și bucurie, cu conștiință deplină a apartenenței lor la neamul românesc, privesc spre tot ceea ce se întâmplă aici și doresc ca lucrurile să fie frumoase, iar românii să aibă un viitor mai bun”, spunea în cadrul evenimentului de deschidere a universității Preasfințitul Veniamin.

Despre istoria Universității și despre soarta comunității românești din această parte a țării a vorbit și Preasfințitul Părinte Andrei, Episcopul Harghitei și Covasnei. Preasfinția Sa amintea că atunci când a debutat universitatea, în urmă cu mai bine de 20 de ani, era o bază a neamului românesc din această parte de țară. „Cu mulțumirile de rigoare, ca să-l citez pe părintele profesor Ilie Moldovan, vrednic de pomenire, mulțumim lui Dumnezeu și tuturor organizatorilor și bunilor români din cer și până în pământ, pentru că au fost aproape de cei care duc stindardul neamului românesc în cele două județe destul de delicate, ca să nu le numesc greu încercate. Delicate în sensul că își păstrează credința, limba, datinile și neamul.

Delicate în sensul că își păstrează credința, limba, datinile și neamul.

Cea mai mare durere pe care o am în suflet este că, tot pe părintele Ilie îl citez, ne piere neamul. De ce ne piere neamul? Tinerii noștri au plecat peste mări și țări, bătrânii se mută în cimitir și le rămâne locul liber în biserică. Asta este o problemă destul de delicată pentru această parte de țară. Foarte puțini sunt cei care vin și se stabilesc în zonă. Majoritatea tinerilor sunt plecați. Întreb preoții de pe la parohii de credincioși pe care i-am cunoscut acum vreo 35 de ani și-mi spun Preasfințite, au cel puțin 5-10 ani de când sunt plecați la Domnul. Și întreb cine le-a luat locul în biserică? Rămâne strana goală.

Și a doua problemă, destul de ridicată, natalitatea scade, școlile românești se închid. Să vă spună domnul primar care păstorește satul Izvoru Mureșului, în Izvoru Mureșului nu mai avem școală în limba română. Copiii, 7 la număr, învață la școala de la Voșlăbeni. Și asta e o mare durere pentru noi, o mare durere în primul rând pentru biserică, pentru autoritățile locale și pentru tot ceea ce numim noi leagăn al spiritualității românești. Pentru că spiritualitatea nu este numai în biserică, este și în afara bisericii. Pentru că membrii comunității euharistice sunt membrii societății. de aceea tare m-aș bucura ca o parte din tinerii care sunt astăzi aici să vină să se mai stabilească în județele Covasna, Harghita și o parte din Mureș, de pe Valea Nirajului”, spunea PS Andrei.

  • Claudiu Târziu, președintele Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senatul României: În  Harghita și în Covasna este inima crucii pe care este crucificată românitatea

Printre invitații primei zile s-au aflat și parlamentari români. Unul dintre ei a fost senatorul Claudiu Târziu (AUR), președintele Comisiei pentru Românii de Pretutindeni din Senatul României. Acestea spunea că „suntem la o întretăiere de drumuri în istoria noastră, suntem la o răscruce a românității, suntem și într-un moment în care românismul și ortodoxia sunt îmbinate într-un loc binecuvântat de Dumnezeu, cel de la Izvoru Mureșului”.

„Întâi de toate, suntem la o cruce a românității. (…) În  Harghita și în Covasna este inima crucii pe care este crucificată românitatea. De la Nord la Sud și de la Est la Vest românitatea suferă, este ținută în stare de sclavie în interiorul granițelor sau în afara lor. Este ținută într-o stare de lipsire de drepturi acolo unde nu-și exercită statul român nici un fel de atribuție, nici măcar aceea de reprezentare.

Avem aici frați din Timoc, avem frați din Basarabia, avem frați din Ucraina, care suferă, cărora drepturile nu le sunt respectate, care nu pot învăța limba română, care nu sunt tratați omenește. Avem frați pe care i-am uitat și ei sunt la capetele crucii acestei românități din care facem parte. Ar trebui să conștientizăm și să ne cutremurăm de acest lucru. Nu sunt vorbe mari, este o realitate de care ne prefacem că nu o știm, pe care o ignorăm, cu program aproape, de frică și de neputință. Trebuie să încetăm să ne prefacem că nu știm că români de ai noștri suferă în diferite locuri din lume și cel mai adesea lângă granițele statului român. Să ne prefacem că nu știm că în inima României sunt români prigoniți, care sunt ostracizați, sunt persecutați de către autorități din statul român și statul român nu face nimic pentru ei”, preciza senatorul.

„Dragi frați – continua președintele Comisiei pentru Românii de Pretutindeni – nimeni, dar absolut nimeni, nu va veni să ne rezolve probleme noastre. Nimeni, dar absolut nimeni nu ne va da nici un drept pe care nu-l cerem. Nici aici, nici în Valea Timocului, nici în Ucraina, nicăieri. Nici măcar în țările care sunt în Uniunea Europeană. Nu vorbesc doar de comunitățile istorice; mă refer, de exemplu, la cea din Grecia care nici măcar nu e recunoscută. Dar mă refer și la comunitățile alcătuite din români plecați în exil economic. Nici acolo nu vom reuși dacă nu vom ști să ne cerem drepturile. Astăzi este în derulare o campanie pentru recunoașterea românilor din Italia drept minoritate națională. (…) Nu vrem nimic din ce nu-i al nostru, nu suntem xenofobi, nu suntem șovini, nu vrem să producem conflicte; dimpotrivă, am vrea să-i putem acoperi cu dragostea noastră, cu credința noastră pe toți și să ni-i facem frați. Dar nu în orice condiții, nu de pe condiții umilitoare, nu dacă ni se interzice să credem în ceea ce credem, să fim ceea ce suntem”.

  • Dan Tanasă, deputat în Parlamentul României: Universitatea este despre bucuria de a ne revedea cu frații noștri români din Valea Timocului, din Ucraina, din Basarabia, din Bulgaria

Tot din Parlamentul României, la Izvoru Mureșului, a fost prezent și deputatul Dan Tanasă (AUR), președintele Comisiei pentru egalitatea de șanse, cu ani în urmă, la multe ediții, el fiind un cursant al universității. A caracterizat Universitatea de Vară de la Izvoru Mureșului astfel: „Este, în primul rând, despre bucurie, este despre bucuria de a ne revedea cu frații noștri români din Valea Timocului, din Ucraina, din Basarabia, din Bulgaria. Este o bucurie a revederii, a reîntâlnirii cu frații. Avem, după un an, ce să ne povestim, să ne strângem în brațe, să ne îmbrățișăm, să ne povestim noutățile din viețile noastre și să ne încărcăm cu energie pentru un nou an, să alimentăm idealul național românesc.

În egală măsură, Universitatea de Vară de la Izvoru Mureșului este despre abandon, despre felul ticălos în care statul român i-a abandonat nu numai pe românii din comunitățile istorice din jurul granițelor, statul român a abandonat complet județele Harghita și Covasna”.

  • Senatorul Vasilică Potecă: Vreau să-i încredințez pe participanții din Ucraina, Serbia, Republica Moldova că suntem alături de ei, știm foarte multe lucruri

Pentru senatorul Vasilică Potecă (PNL), vicepreședinte al Comisiei pentru energie și membru al Comisiei pentru tineret și sport, ediția din acest an a Universității este prima la care participă. Asta după ce, până nu de mult, a fost vicepreședinte al Comisieipentru românii de pretutindeni, iar anul trecut, pe 27 martie, cu ocazia Unirii Basarabiei cu României, a fost prima oară la Chișinău, iar în acest an s-a întâlnit cu românii din Ucraina Transcarpatică, cu cei din Voivodina, dar și cu cei din Spania și Italia. „În orice loc am fost în această perioadă am găsit Biserica Ortodoxă Română prezentă. Biserica Ortodoxă Română își face datoria față de români”, spunea senatorul Vasilică Potecă.

„Eram prezentați ca fiind opoziție și putere – continua acesta. Cred că înainte de toate trebuie să fim români și înainte de toate trebuie să suferim pentru ceea ce se întâmplă astăzi și trebuie să găsim resursele interne și resursele care să ne aducă și să reușim să-i aducem pe români acasă.

Vreau să-i încredințez pe participanții din Ucraina, Serbia, Republica Moldova că, cel puțin noi, cei care suntem prezenți aici, suntem alături de ei, știm foarte multe lucruri, avem foarte multe povești împreună și trebuie să întărim legăturile”, mai spunea Vasilică Potecă.

***

Ca de fiecare dată, gazdele universității sunt comuna Voșlăbeni și Complexul Sportiv Național Izvoru Mureșului.

Mihail Tinca, primarul comunei Voșlăbeni (PSD), spunea că „noi suntem binecuvântați că avem Mănăstirea Tuturor Românilor aici. (…) Și vă avem pe dumneavoastră, în fiecare an, care sunteți alături de noi.

Suntem cu toții, printre cei mulți, care doresc binele românilor de pretutindeni, atât din afara granițelor, cât și din interior și mai ales din cele trei județe și în mijlocul cărora se află și comunitatea noastră, care zice un bun venit în această zonă”.

În calitate de conducător al Complexului Sportiv Național Izvoru Mureșului, Gavril Chindea le-a urat bun-venit tuturor participanților la ediția din acest an a universității și i-a asigurat că-i va aștepta în fiecare an cu inima deschisă.

În cadrul deschiderii celei de a XX-a ediții a Universității de Vară Izvoru Mureșului au mai vorbit Raul Urdă (USR), primarul orașului Întorsura Buzăului, viceprimarul comunei Vâlcele, Cucu Nicolae (PSD), președintele Asociației „Frăția Ortodoxă”, Dan Grăjdeanu, și președintele Asociației „Calea Neamului”, Mihai Târnoveanu.

Consemnare de LIVIU CÂMPEAN        

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.