Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Prin plângerea înaintată Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) se solicită „constatarea şi înlăturarea tuturor formelor de discriminare, respectiv luarea oricăror măsuri necesare restabilirii situaţiei anterioare discriminării”, la care au fost supuşi elevii cu limbă maternă maghiară în cursul activităţii privind predarea şi învăţarea limbii şi literaturii române în şcolile preuniversitare cu predare în limba maghiară şi „cu ocazia examinării şi evaluării cunoştinţelor la bacalaureatul naţional – 2018, disciplina Limba şi literatura română”.
Semnatarii notează că eforturile de a aprofunda ei înşişi limba română sunt „obstrucţionate de actualul sistem educaţional discriminatoriu”. În documentul înaintat CNCD se menţionează şi faptul că, deşi există un cadru legal pentru eliminarea şi prevenirea discriminării minorităţilor naţionale în procesul de însuşire şi de învăţare a limbii şi literaturii române, Ministerul Educaţiei Naţionale „nu a oferit soluţii, nu a implementat aceste prevederi”, disciplina fiind predată elevilor din secţiile cu predare în limba maghiară „după programe şi manuale utilizate în unităţile de învăţământ cu predare în limba română”.
„Prin această atitudine de pasivitate, şi datorită lipsei de măsuri din partea ministerului, s-a creat o situaţie discriminatorie, bazată pe criterii de naţionalitate, etnie şi limbă, în urma căreia am fost constant dezavantajaţi în cursul anilor şcolari faţă de elevii instituţiilor şcolare cu predare în română, fapt ce s-a culminat prin rezultatele slabe obţinute de elevii din instituţiile şcolare cu predare în limba maghiară la examenul de bacalaureat naţional, în comparaţie cu eforturile depuse şi cu notele obţinute la celelalte discipline. S-a încălcat astfel dreptul elevilor din instituţiile şcolare cu predare în limba maghiară privind accesul la educaţie şi formare profesională în condiţii de egalitate, elevii români – având limba maternă română – beneficiind de un avantaj nejustificat atât în procesul de învăţare a limbii şi literaturii române urmată de susţinerea examenului de bacalaureat, cât şi în privinţa posibilităţilor de continuare a studiilor, respectiv dezvoltarea carierei pe viitor”, se arată în plângerea înaintată CNCD.
Potrivit unui studiu efectuat de Consiliul Judeţean (CJ) Harghita în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Harghita şi Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională, referitor la predarea şi învăţarea limbii române în şcolile şi secţiile cu predare în limba maghiară ale judeţului Harghita şi anexat plângerii, problema cunoaşterii insuficiente a limbii române de către elevii şcolilor şi secţiilor cu predare în limba maghiară este veche, fiind semnalată chiar de părinţi, care la rândul lor au întâmpinat dificultăţi în a-şi însuşi limba română. Totodată, se accentuează necesitatea şi interesul ridicat pentru însuşirea limbii române atât în rândul elevilor, al părinţilor acestora, cât şi în rândul profesorilor de limbă şi literatură română.
„Însă, urmărind programul şi folosind manualele destinate unităţilor de învăţământ cu predare în limba română, şi în lipsa opţiunii pentru programe şi manuale speciale elaborate minorităţii maghiare, limba română nu poate fi aprofundată, deşi majoritatea elevilor învaţă acasă în medie o oră pe zi. În aceste condiţii, disciplina devine neatractivă, lipsită de sentimentul succesului în rândul elevilor maghiari, care în lipsa oportunităţilor de a comunica în limba română într-o regiune locuită cu precădere de populaţie maghiară, consideră că programa şcolară şi programa de examen conţin prea multe cerinţe, de o complexitate ridicată. Drept urmare, se favorizează studiul limbii engleze, ale cărei conţinuturi, mijloacele şi metodele de predare le sunt mai accesibile”, se consemnează în plângere.
Un alt aspect menţionat în documentul depus la CNCD priveşte corectarea şi evaluarea lucrărilor scrise la examenul de bacalaureat naţional din anul 2018 la disciplina Limba şi literatura română, existând „indicii temeinice că profesorii care au efectuat evaluarea iniţială, după ce au observat că lucrările au fost realizate de elevi de etnie maghiară, au depunctat şi au subevaluat în mod intenţionat lucrările elevilor din instituţiile şcolare cu predare în limba maghiară”.
Având în vedere aspectele prezentate în cuprinsul plângerii, semnatarii solicită analizarea, verificarea şi investigarea cauzei, precum şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare.
„Rezultă o bănuială legitimă de discriminare pe criterii de naţionalitate, etnie şi limbă a elevilor din cadrul unităţilor şi secţiilor şcolare preuniversitare cu predare în limba maghiară atât în privinţa programului de învăţare şi a manualelor puse la dispoziţie, cât şi în ceea ce priveşte modul de corectare şi evaluare a lucrărilor de bacalaureat la disciplina Limba şi literatura română, motiv pentru care în temeiul atribuţiilor cuprinse la art. 19 din OG nr. 137/2000, solicităm analizarea, verificarea şi investigarea cauzei, sancţionarea tuturor formelor de discriminare, respectiv luarea oricăror măsuri ce intră în competenţa instituţiei dvs.”, se pretinde în finalul documentului.
Preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba, a adăugat că instituţia pe care o conduce pregăteşte şi o adresă către Avocatul Poporului prin care, similar, se va solicita analizarea situaţiei, iar „în privinţa învăţării limbii române să fie luate nişte măsuri”.
„S-a văzut că în Parlament UDMR a propus ce s-a putut şi s-a votat, dar ordinele de ministru şi metodologiile, programele şi restul nu se fac în Parlament, se fac în bucătăria Ministerului Educaţiei şi acolo chiar ne lipseşte o susţinere şi aşteptăm mult mai mult, chiar şi din partea Departamentului pentru Minorităţi, ca să putem ajuta şi să dăm condiţii copiilor ca să înveţe limba română”, a declarat preşedintele CJ Harghita.
La ultima şedinţă ordinară a Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba a prezentat plângerea consilierilor judeţeni şi i-a îndemnat să o semneze, arătând că el a făcut deja acest lucru.
Consilierul judeţean social-democrat Dan-Ciprian Rugină a afirmat „cu tărie” că problema predării şi învăţării limbii române în şcolile şi secţiile cu predare în limba maghiară „de care suferă şi vor suferi şi de-acum încolo elevii maghiari vine din incompetenţa autorităţilor locale şi a şcolilor de a atrage cadre didactice de calitate”, adăugând că aceeaşi situaţie se regăseşte în întreg sistemul de învăţământ, fiind întâlnită inclusiv în şcolile cu predare în limba română.
Consilierul Ferencz Salamon Alpár, fost inspector şcolar general, i-a dat dreptate antevorbitorului său, precizând că nici şcolile şi nici autorităţile „nu au un cuvânt de spus cine să fie profesor la o anumită disciplină”, de vreme ce posturile sunt ocupate în baza susţinerii unui concurs organizat la nivel naţional „cu noroc, fără noroc”. Potrivit acestuia, accentul ar trebui pus pe condiţiile de exersare a limbii române. „Trebuie încurajate unităţile de învăţământ să facă programe extraşcolare, trebuie încurajate relaţiile cu şcoli din alte regiuni, programele de învăţare a limbii române pe perioada vacanţelor şcolare”, a exemplificat consilierul judeţean UDMR.
La finalul şedinţei ordinare de vinerea trecută, Borboly Csaba a specificat pentru presă că documentul va fi trimis în numele consiliului judeţean, dar că îi va îndemna „pe profesori, elevi şi pe tinerii care nu au promovat examenul de bacalaureat din cauza problemelor avute la proba de limba română, să trimită plângeri similare către CNCD”.
DANIELA MEZEY
