Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Consiliul Judeţean Harghita a depus la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie o cerere de revizuire a procesului verbal prin care au fost stabilite limitele cu judeţul Neamţ | Informația Harghitei - jurnal independent
luni , 26 februarie 2024
Home » (Inter)Național » Consiliul Judeţean Harghita a depus la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie o cerere de revizuire a procesului verbal prin care au fost stabilite limitele cu judeţul Neamţ
Consiliul Judeţean Harghita a depus la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie o cerere de revizuire a procesului verbal prin care au fost stabilite limitele cu judeţul Neamţ

Consiliul Judeţean Harghita a depus la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie o cerere de revizuire a procesului verbal prin care au fost stabilite limitele cu judeţul Neamţ

  • Borboly Csaba, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita: „Considerăm că hotărârea Curţii de Apel Târgu Mureş nu este clară, am văzut discrepanţe, o motivare contradictorie şi prin cale extraordinară cerem clarificarea acestei situaţii”

Litigiul privind stabilirea limitei cu judeţul Neamţ nu durează de azi-de ieri. Totul a început în anul 1998, când conducerea Primăriei Gheorgheni a semnat un proces verbal privind recunoaşterea limitelor, conform căruia Cheile Bicazului şi o suprafaţă de aproximativ 700 de hectare aparţin judeţului Neamţ.

La dezbaterile care au avut ca rezultat acest proces verbal nu a fost invitat şi Consiliul Judeţean Harghita, a precizat joi, în cadrul unei conferinţe de presă, Borboly Csaba, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita.

După anul 2008, Consiliul Judeţean Harghita a reuşit să convingă conducerea oraşului Gheorgheni să ia măsurile generale „pentru îndreptarea greşelilor făcute de conducerea anterioară”. Astfel, Consiliul Judeţean şi municipiul Gheorgheni au depus o cerere pentru anularea documentului cu pricina.

Procesul care a avut ca obiect statutul Cheilor Bicazului a fost strămutat, de-a lungul timpului, la mai multe instanţe.

„La prima instanţă, în 2019, Tribunalul Prahova ne-a dat câştig de cauză, dar la Curtea de Apel s-a luat o decizie interesantă, prin care Consiliul Judeţean Harghita a fost scos din proces şi au stabilit că, dacă municipiul Gheorgheni a semnat în 1998, nu are cum să revină asupra acestei decizii. Am făcut recurs, dar s-a judecat tot la Curtea de Apel din Ploieşti, recursul nostru fiind respins în 2020”, a relatat Borboly Csaba.

Văzând că nu se poate merge pe anularea documentului (procesului verbal) semnat de municipiul Gheorgheni, Consiliul Judeţean Harghita a deschis un nou proces, în 2022, prin care arăta că limita între cele două judeţe nu este stabilită conform legii, cu atât mai mult cu cât reprezentantul judeţului Harghita nu a fost invitat la nicio discuţie privind stabilirea limitelor de hotar, deşi legea prevede acest lucru.

„La început de an, în aprilie, Tribunalul Harghita ne-a respins acţiunea formulată, am făcut apel la Curtea de Apel Târgu Mureş, care ne-a dat dreptate la mai multe puncte, dar nu şi la cel mai important – că cei din judeţul Neamţ au considerat că stabilirea graniţei între cele două UAT-uri – Harghita şi Neamţ – este un este act individual, care putea fi contestat în decurs de un an de la semnare, respingându-ne apelul. Noi considerăm că nu este ok această decizie, deoarece şi Înalta Curte a stabilit că nu este un act individual. (…) De aceea, astăzi (9 noiembrie 2023 – n.a.), vom depune la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie o cerere de revizuire”, a adăugat Borboly Csaba.

La rândul lui, Kovács Zsolt – consilier juridic la Consiliul Judeţean Harghita, a precizat că toate instanţele au stabilit până acum calificarea juridică a procesului verbal contestat ca fiind un act administrativ cu caracter administrativ şi, în consecinţă, acţiunea în anularea acestuia poate să fie introdusă oricând.

„Contrar acestor reţineri ale Tribunalului Prahova şi Curţii de Apel Ploieşti, atât Tribunalul Harghita, cât şi în recurs Curtea de Apel Târgu Mureş au reţinut că este vorba despre un act administrativ individual, cu toate că Deciziile Curţii Constituţionale, pe care le invocă, stabilesc că acel act reprezintă cel mult o operaţiune materială, adică nici nu ar fi act administrativ. Aceste două decizii definitive practic se contrazic cu privire la calificarea procesului verbal de delimitare din 1998 pe care îl contestăm şi de aceea formulăm o cerere de revizuire, care se va judeca de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru contrarietate de hotărâri”, a clarificat Kovács Zsolt.

Şeful administraţiei publice judeţene harghitene a apreciat că depunerea cererii de revizuire este încă un pas, existând astfel încă o cale de clarificare, şi anume implementarea sistemului informatic naţional de înregistrare a proprietăţilor funciare, care, după ce va fi finalizat, va fi un act cu caracter normativ pe care municipiul Gheorgheni îl va putea contesta, dacă îi va fi nefavorabil.

În zona aflată în litigiu, trăiesc şi români şi maghiari, două comunităţi separate de un pârâu. Fiecare are solicitări, de exemplu să se croiască drumul atât către Puntea Lupului, cât şi către Lacu Roşu spre Harghita; acolo ar putea să investească judeţul Neamţ. Pe de altă parte, judeţul Neamţ îşi doreşte ca judeţul Harghita să realizeze drumul de legătură între cele două judeţe pe la Tulgheş, pentru că pe acea arteră rutieră ar putea ieşi mult mai repede spre Occident.

„În urmă cu două luni am avut o întâlnire cu ei şi am făcut o înţelegere cu reprezentanţii judeţului Neamţ: un leu cheltuit de judeţul Harghita sus, la Tulgheş – un leu cheltuit de judeţul Neamţ la Trei Fântâni; cred că astfel de înţelegeri win-win sunt binevenite pentru dezvoltarea turistică şi a zonei”, a apreciat preşedintele CJ Harghita.

Zona aflată în litigiu se află în proprietatea Bicaz Chei şi judeţului Neamţ din anii 1986-1987, procesul verbal din 1998 fiind o confirmare a liniei de hotar. Harghita, pe de altă parte, susţine că cele 700 de hectare aparţin judeţului, conform hărţilor militare din 1939 şi din 1984.

„Noi mergem după harţi şi documente. În era comunistă s-au luat terenuri care au aparţinut judeţului Harghita atât la graniţa judeţului cu Bacăul, cât şi cu Neamţul. Atunci noi am pierdut sute de mii de hectare de teren. Din punct de vedere istoric, aceste suprafeţe aparţin judeţului Harghita”, a afirmat preşedintele CJ Harghita.

La final, Borboly Csaba a ţinut să precizeze că această acţiune în justiţie nu se doreşte niciun instrument politic şi niciunul electoral.

„Noi, judeţul Harghita, avem o relaţie foarte bună cu judeţul Neamţ, avem proiecte comune şi nu dorim ca acest caz să aibă vreo legătură cu circul politic şi nici cu alegerile. Indiferent unde vor aparţine Cheile Bicazului, tot împreună trebuie să trăim, interesul este să avem o dezvoltare sustenabilă, în beneficiul comunităţilor noastre. Vom continua să dezvoltăm proiecte comune, vom derula activităţi turistice împreună”, a concluzionat Borboly Csaba, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.