Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Dacă e sfârşit de lună, atunci e şedinţă de Colegiu Prefectural, ocazie cu care şefii instituţiilor deconcentrate din judeţ se întâlnesc şi îşi fac cunoscute principalele probleme cu care se confruntă sau, de cele mai multe ori, prezintă rapoartele de activitate.
Pe ordinea de zi a şedinţei din această lună s-au aflat trei puncte, prezentând situaţii reprezentanţii Direcţiei Silvice, Direcţiei de Sănătate Publică şi Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Harghita. Pentru că despre aceste subiecte am mai scris în perioada anterioară, astăzi doar vom puncta anumite aspecte, fără a intra în detalii.
∗ ∗ ∗
Ing. Ábráhám István, reprezentantul Direcţiei Silvice Harghita, vorbind despre campania de împăduriri, preciza că în această primăvară, pe fondul forestier administrat de direcţie, au fost împădurite 186,53 hectare. Pe această suprafaţă s-au pus molid, brad, larice, pin silvestru, cvercinee, fag şi alte foioase, folosindu-se peste 760 de mii de puieţi produşi în pepinierele proprii ale Direcţiei Silvice Harghita. Totodată, acesta a mai precizat că s-a reuşit împădurirea tuturor suprafeţelor afectate de doborâturile de vânt din ultimul deceniu, iar din 2009 s-au împădurit şi suprafeţe goale rezultate în urma tăierilor normale.
∗ ∗ ∗
Török Eugen, directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Harghita, a prezentat stadiul realizării însămânţărilor de primăvară şi starea culturilor agricole.
Cu această ocazie, a amintit faptul că ultima iarnă a fost una normală din punct de vedere al precipitaţiilor, cu suficientă zăpadă care să acopere culturile de toamnă. Astfel, grâul şi orzul, plantate în toamnă, au ieşit bine, 97% din culturi rămânând cu o densitate normală. Însă, acestea au fost afectate de seceta din perioada aprilie-mai.
Făcând o analiză din punct de vedere meteorologic a lunilor din acest an, Török Eugen a reamintit că luna martie a fost, practic, o lună de iarnă, fiind una dintre cele mai reci din ultimii zeci de ani. Apoi au urmat două luni – aprilie şi mai – cu precipitaţii mult sub cele multianuale, pentru ca în 24 de zile din luna în curs să se înregistreze o cantitate de precipitaţii mai mare decât în toată iarna. Şi, dacă se analizează termic, se poate spune că primăvara a fost una capricioasă, pentru că după perioada rece din martie au urmat două luni cu temperaturi mari, care au afectat pozitiv doar pomii fructiferi.
În ceea ce priveşte structura culturilor agricole, şeful Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Harghita remarca că suprafaţa cultivată cu cartofi – cultura de bază a judeţului – a rămas în scădere: 7.500 de hectare faţă de 8.250 hectare în 2017, sau 15.000 de hectare acum 10 ani.
O creştere semnificativă s-a înregistrat la sfecla de zahăr, 25 de fermieri cultivând-o pe o suprafaţă totală de 147 hectare (anul trecut ocupa 78 ha). Cu toate acestea, suprafaţa cultivată cu sfeclă de zahăr este departe faţă de-acum 5 ani (când erau 350 de hectare) şi aproape de 7 ori mai mică faţă de perioada de dinainte de 1990 (o mie de hectare).
Dacă suprafaţa cultivată cu porumb boabe înregistrează o scădere de 14%, cultura porumbului siloz, a lucernei şi a borceagului se extinde din ce în ce mai mult în rândul producătorilor agricoli care deţin ferme zootehnice.
∗ ∗ ∗
Dr. Tar Gyöngyi, directorul executiv al Direcţiei de Sănătate Publică Harghita, a prezentat statistica de anul trecut a evoluţiei cazurilor de rujeolă din judeţ, precizând că ceea ce s-a întâmplat în 2017 ar trebui să fie o învăţătură: rujeola este o boală de care se moare, motiv pentru care este mai bine să o previi, iar singura armă eficientă cu care se poate lupta împotriva ei este vaccinul.
Făcând un istoric al rujeolei, dr. Tar Gyöngyi a reamintit faptul că înainte ca vaccinul să fie introdus, boala înregistra un vârf de cazuri şi cu multe decese. Apoi, deoarece cei care se îmbolnăviseră nu mai erau afectaţi de rujeolă, urma o pauză de câţiva ani, după care urma un alt vârf.
În judeţul nostru, ultimele epidemii de rujeolă au evoluat în anii 1997 (când au fost înregistrate 895 de cazuri) şi în 2005 (246 de cazuri). Apoi, la sfârşitul lui 2016 a început să reapară, vârful înregistrându-se în vara anului trecut (pe tot parcursul anului 2017 s-au înregistrat 302 de cazuri de rujeolă; în iunie – 87, în iulie – 95).
Această reapariţie a rujeolei este pusă pe seama reducerii gradului de vaccinare a populaţiei, scăzând de la un nivel optim de 95%, la 85%, iar în unele zone chiar sub 65%. Mergând mai departe, şefa DSP Harghita arăta şi cauzele care au dus la scăderea vaccinării. Pe de o parte este lipsa vaccinurilor, iar aici – afirma aceasta – nu este numai situaţia celui pentru rujeolă – iar pe de altă parte este refuzul populaţiei. Şi chiar dacă în zona Odorhei au fost înregistrate câteva cereri semnate de părinţi că nu doresc ca cei mici să fie vaccinaţi, cea mai mare problemă rămâne, în general, populaţia de etnie romă, ce duce o viaţă semi-nomadă, care nu se prezintă pentru administrarea vaccinului. De altfel, focarele de rujeolă de anul trecut din judeţul nostru au fost întâlnite în astfel de medii.
În cele din urmă, afirma dr. Tar Gyöngyi, situaţia a fost rezolvată, astfel că în acest an s-au înregistrat doar 7 cazuri, în prezent fiind asigurat şi un stoc de vaccinuri.
LIVIU CÂMPEAN
