Cheltuirea fondurilor europene pentru mediul rural se va face prin măsuri mai puţine…

 Pentru a vă lămuri în legătură cu ceea ce vreau să spun, citiţi atent interviul realizat cu dr. ing. Ioan Hîrb, şeful OJFIR Harghita

– Domnule director, în noul PNDR, trimis Comisiei Europene în varianta finală, numărul măsurilor care fac posibilă accesarea fondurilor europene a fost redus la 15. E de bine, e de rău, ce ziceţi?

– Mai întâi aş dori să arăt că cele 15 măsuri beneficiază de 9,85 miliarde de euro, din care 8,1 miliarde de la Uniunea Europeană şi 1,75 miliarde co-finanţare naţională. Ei bine, aceste fonduri europene se vor cheltui, în perioada 2014-2020, prin măsuri mai puţine şi prin proceduri mult simplificate. Vor exista proiecte care vor putea fi depuse on-line, reducându-se astfel birocraţia, timpul de evaluare a lor va fi concentrat, iar grupurile de acţiune locală se vor bucura de o atenţie sporită, toate acestea şi nu numai urmând a duce la creşterea gradului de absorbţie a sumelor despre care discutăm. Va fi altfel, dar convingerea mea e că va fi bine, cu atât mai mult cu cât experienţa acumulată în perioada 2007-2013 este un atu.

– În PNDR 2014-2020, dacă am înţeles bine, au fost păstrate măsurile de succes din perioada 2007-2013. Puteţi să amintiţi una?

– După cum se ştie, la noi în judeţ, ca de altfel în majoritatea judeţelor ţării, foarte multe persoane au accesat fonduri pentru modernizarea exploataţiilor agricole. Dacă ar fi să mă refer la Măsura 121, că despre ea este vorba aici, a cărei ultimă sesiune s-a încheiat vineri, săptămâna trecută, trebuie să vă spun că în Harghita au fost depuse la zi 103 proiecte în valoare de 34.703.861 euro, multe dintre ele, azi, exemple de bună practică pentru alţi potenţiali beneficiari. Dar ca să fiu la obiect, precizez că această măsură se regăseşte şi în noul PNDR…

– Dacă ar fi să vă referiţi la o singură noutate din PNDR 2014-2012, care ar fi ea?

– Atenţia şi sprijinul acordat susţinerii agriculturii ecologice. Ceea ce ar mai trebui poate spus aici e faptul că implementarea Programului nu depinde doar de ajutorul financiar, ci şi de existenţa unor idei bune care, prin proiectele realizate şi materializate, să promoveze dezvoltarea afacerilor rurale şi, implicit, dezvoltarea comunităţilor din acest spaţiu. Cred însă în oamenii locului şi în capacitatea lor de a valorifica resursele existente, şi sunt optimist!

– Puteţi nominaliza câteva din cele 15 măsuri ale Programului care, în acest moment, aşteaptă undă verde de la Bruxelles pentru a putea fi implementat?

– Desigur! Una dintre ele, ce vizează serviciile din zona rurală şi reînnoirea satelor, are o alocare bugetară de 1,1 miliarde euro, o sumă apropiată fiind prevăzută şi pentru plăţile ce se vor efectua în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale sau specifice. Bine susţinute sub acest aspect sunt însă şi măsurile de agro-mediu şi climă, de bunăstare a animalelor şi de dezvoltare locală – Leader. Dar pentru că Harghita este un judeţ în care mai există încă păduri, nu pot să nu amintesc aici că pentru investiţii în zona forestieră, ca şi pentru servicii silvo-mediu, climatice şi de conservare a pădurilor sunt alocate peste 200 de milioane de euro. Asta, desigur, dacă PNDR 2014-2020 va primi avizul favorabil al Comisiei Europene, pe varianta finală.

–Până la pronunţarea verdictului, ar mai fi ceva de spus?

– Poate doar faptul că Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (OJFIR) Harghita, prin angajaţii săi, îi va ţine la curent pe beneficiarii şi potenţialii beneficiari ai fondurilor europene cu toate noutăţile, ei urmând a decide ce au de făcut pentru a nu pierde nişte bani frumoşi, pe seama cărora pot pune pe picioare o afacere profitabilă.

ŞTEFANA DRĂGHICI

Comentarii:

comentarii