Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Anul Nou chinezesc, anul porcului sau al mistreţului de pământ, a fost sărbătorit, simbolic, şi la Miercurea Ciuc, de elevi care sunt înscrişi în programul Confucius, prin care învaţă limba şi cultura chineză, şi de invitaţi din Sibiu şi China.
După ce s-a semnat contractul cu Institutul Confucius de pe lângă Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, începând cu anul şcolar 2015-2016 şi elevii harghiteni au posibilitatea de a urma cursuri de limba chineză predate de studenţi şi masteranzi de la Universitatea de Lingvistică din Beijing. Şi tot de atunci a devenit tradiţie ca profesori, elevi, studenţi chinezi şi reprezentanţi ai instituţiilor să marcheze Noul An chinezesc şi în Miercurea Ciuc.
Evenimentul de ieri a fost găzduit tot de Casa Corpului Didactic şi la el au luat parte elevi de la Liceul Tehnologic Corbu, Colegiul Naţional „Octavian Goga” şi Liceul de Artă „Nagy István” din Miercurea Ciuc, profesoara Wang Jiong (directoarea Institutului Confucius de pe lângă Universitatea „Lucian Blaga”), cele două studente din China care vor sta până în vară în Harghita pentru a le preda elevilor, prof. dr. ing. Constantin Oprean (preşedintele Institutului Confucius de pe lângă ULB), Rus Sándor (preşedintele Casei Româno-Chineze Harghita), Petres Sándor (subprefectul judeţului), Barti Tihamér (vicepreşedintele Consiliului Judeţean) şi Petru-Ioan Gârbea (inspector şcolar general).
Anul norocului, bucuriei, unul dedicat generozităţii şi dragostei
Vorbind despre legătura cu ceea ce înseamnă cultura chineză, Petres Sándor spunea că „dacă este să ne gândim la tot ceea ce încercăm să facem în societatea noastră, atunci, chiar dacă nu ne dăm seama, ne ghidăm foarte mult după Arta Războiului a generalului Sun Tzu, o carte care, deşi poate mulţi dintre noi nu o ştiu, este la baza strategiilor din orice domeniu competitiv al vieţii noastre: sport, artă, economie, război” şi „chiar dacă ne despart foarte mulţi kilometri şi poate nu ar fi de ajuns o viaţă de om să cuprindem tot ceea ce înseamnă China, în viaţa noastră de toate zilele ne bazăm pe foarte multe idei sau chiar lucruri care-şi au originea acolo”.
Prof. dr. ing. Constantin Oprean a făcut o comparaţie între două din cele mai importante sărbători din România şi China – Paştele şi Anul Nou – afirmând că cele două sunt oarecum similare. „De ce cele două sărbători importante ale ţărilor noastre sunt acestea? Pentru că atât Anul Nou chinezesc, cât şi sărbătorile de Paşte aduc acasă pe toată lumea, indiferent în ce colţ al lumii se găsesc. Această sărbătoare (Anul Nou – n.a.) este una importantă pentru că chinezii îşi reamintesc de toate rudele din familiile lor pe care doresc să le aibă la masa lor, chiar şi cei dispăruţi; la masa de Anul Nou au rezervat un scaun, bineînţeles cu tacâmurile şi farfuriile corespunzătoare, şi pentru morţi, ca şi pentru cei vii. Este un moment extraordinar de cinstire a strămoşilor şi a părinţilor”.
Petru-Ioan Gârbea spunea că Anul mistreţului (sau al porcului) de pământ înseamnă anul norocului, bucuriei, un an relaxat, dedicat generozităţii şi dragostei, sacrificiului în favoarea celui iubit, bunăvoinţă faţă de cei din jurul nostru, un an al prieteniei şi al iubirii. Şi, continua acesta, dacă ne gândim la mesajul acestui an şi la mesajul unui citat din Confucius – Pe mine însumi mă examinez de trei ori în fiecare zi. 1. Am făcut ceva din inimă pentru ceilalţi, pentru alţii? 2. În discuţiile cu prietenii mei, oare am fost totdeauna sincer, loial? 3. Am respectat eu însumi ceea ce-i învăţ pe alţii că ar trebui să respecte? – atunci „poate este bine să avem în vedere că în viaţă este important să ne gândim la cei din jurul nostru, să încercăm să-i ajutăm sau dacă nu putem, măcar să nu le facem rău”.
La rândul ei, Wang Jiong spunea că e o bucurie pentru ea să vadă atâţia oameni care au participat la evenimentul organizat de Inspectoratul Şcolar Judeţean Harghita, iar elevilor care urmează cursurile din cadrul programului le-a transmis să-şi ia examenele şi astfel să-i revadă în taberele care se organizează în China.
După discursurile gazdelor şi a invitaţilor, Rus Sándor a făcut o foarte scurtă incursiune prin istoria Chinei, vorbind despre cum din 1976, când au început cele mai importante reforme, ţara asiatică s-a reprofilat din una agrară în una industrială, reuşind ca în prezent să fie a doua putere economică a lumii. De asemenea, acesta a vorbit şi despre activitatea Casei Româno-Chineze Harghita.
Şi cum Noul An, în orice cultură, reprezintă şi un moment de bucurie, de la eveniment nu putea să lipsească partea artistică. Aceasta a fost oferită de cele două studente chineze care se află la noi în judeţ şi care au prezentat, în imagini, câteva tradiţii de Anul Nou. La rândul lor, elevi de la şcolile amintite mai sus au interpretat cântece tradiţionale chinezeşti şi au recitat poezii în limba chineză.
La fel ca şi anul trecut, de la eveniment nu au lipsit atelierele: decuparea hârtiei; cum să foloseşti beţişoarele; cum se fac celebrele „dumplings”.
LIVIU CÂMPEAN
