Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Absenteism major al harghitenilor la referendum | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 29 martie 2024
Home » Societate » Absenteism major al harghitenilor la referendum
Absenteism major al harghitenilor la referendum

Absenteism major al harghitenilor la referendum

Prezenţa la urne la Referendumul pentru redefinirea familiei organizat în Harghita a fost de 11,12%, judeţul nostru situându-se pe penultimul loc din ţară, înaintea judeţului Covasna

În Harghita şi-au dat votul pentru revizuirea Constituţiei 29.922 de electori, din cei 268.947 înscrişi pe liste permanente, rata de participare la vot în judeţ fiind de 11,12%.

Potrivit procesului-verbal întocmit de Biroul Electoral de Circumscripţie – Judeţul Harghita, la Referendumul pentru redefinirea familiei au votat „Da” 27.501 de alegători, reprezentând aproximativ 91,9% din totalul persoanelor care s-au prezentat la urne, iar 2.072 de votanţi, adică aproximativ 6,9%, au votat „Nu”. Au fost înregistrate şi 349 voturi nule, reprezentând aproximativ 1,2% dintre persoanele care şi-au exprimat opţiunea la referendumul din 6 şi 7 octombrie.

La finalul celor două zile alocate consultării populaţiei cu privire la revizuirea Constituţiei în sensul dorit de susţinătorii Coaliţiei pentru Familie, promotoarea acestei acţiuni, judeţul Harghita se situează pe penultimul loc în ţară, cu o rată de participare de 11,12%, după judeţul Covasna (8,5%).

Cea mai mare prezenţă la referendumul organizat în judeţ, de 58,71%, s-a înregistrat la secţia de votare din satul Puntea Lupului, unde au votat 64 de alegători din cei 109 înscrişi pe listele permanente. O prezenţă de 46,75% s-a consemnat la secţia din staţiunea Lacu Roşu (au votat 36 de alegători din 77), în vreme ce la Medişoru Mare prezenţa la vot a fost de 37,03%. Alte localităţi unde s-a înregistrat o prezenţă de peste 30 de procente sunt Izvoru Mureşului (34,38%), Valea lui Pavel (31,49%), Mihăileni (31,26%) şi Armăşenii Noi (30,29%).

La polul opus, secţiile de votare unde s-a înregistrat cea mai scăzută prezenţă la urne din judeţ sunt cele din localităţile Firtănuş – 1,12%, unde au votat doar 3 din cei 267 de alegători înscrişi pe listele permanente, Avrămeşti – 1,76%, unde au votat 9 din 850 de electori, iar alţi 6 pe liste suplimentare şi Cecheşti – 1,86%, unde şi-au exprimat opţiunea 9 persoane din 482 înscrise.

La Referendumul pentru redefinirea familiei au votat cu urna mobilă şi 166 de deţinuţi cu drept de vot, încarceraţi în Penitenciarul din Miercurea Ciuc. Potrivit procedurii legale, în cursul săptămânii trecute, ei şi-au exprimat în scris dorinţa de a vota, iar sâmbătă şi-au exercitat acest drept cu urna mobilă. Cel mai tânăr deţinut care a votat are 19 ani, iar cel mai vârstnic a împlinit 69 de ani. Alte 35 de persoane încarcerate cu drept de vot au refuzat să participe la Referendumul pentru revizuirea Constituţiei.

La cinci secţii de votare din Harghita nici o persoană înscrisă pe listele electorale nu s-a prezentat la urne în prima zi a referendumului, respectiv în secţiile organizate în satele Avrămeşti, Firtănuş, Şicasău, Forţeni şi Ghiduţ, aflate în componenţa unor comune din vestul judeţului Harghita, unde nu şi-a exprimat opţiunea nici un alegător până la ora 19:00.

Borboly Csaba (UDMR Teritorial Ciuc): „Importanţa referendumului a fost batjocorită de politica dâmboviţeană”

Preşedintele UDMR Teritorial Ciuc, Borboly Csaba, a declarat, la finalul referendumului, pe o reţea de socializare, că Referendumul pentru redefinirea familiei a fost folosit de partidele politice româneşti „pentru ruperea celui mai mare partid de opoziţie din Parlamentul României”.

„Fiecare referendum aduce noi sarcini clasei politice, dat fiind că referendumul este cel mai important instrument democratic. Actualul plebiscit trebuia să aibă o importanţă şi o miză, din păcate, această importanţă a fost batjocorită de politica dâmboviţeană. Prezenţa înregistrată la referendum demonstrează că politicul nu mai poate mobiliza electoratul pentru un scop anume, ci doar împotriva cuiva sau a ceva. Noi constatăm că referendumul din weekend a fost folosit de partidele politice româneşti pentru ruperea celui mai mare partid de opoziţie din Parlamentul României”, a scris Borboly Csaba.

Preşedintele UDMR Teritorial Ciuc a adăugat că, deşi referendumul nu este validat, a primit un nou mandat, să lupte pentru apărarea intereselor familiilor din regiune şi pentru păstrarea modelului tradiţional al familiei creştine.

„Am primit un nou mandat pentru continuarea politicii de întărire a familiilor şi de a lupta în continuare pentru apărarea intereselor valorilor familiale din Ţinutul Secuiesc. Noi credem în instituţia căsătoriei dintre un bărbat şi o femeie, credem în modelul tradiţional al familiei creştine. În acelaşi timp, ştim că nu fiecare dintre noi a avut şansa de a avea o familie ideală, dar trebuie să ne concentrăm eforturile ca familiile monoparentale, indiferent de motiv, să nu fie excluse. Căci cea mai importantă sarcină pe care o avem este transmiterea valorilor ca iubirea şi cinstea către copiii noştri, care la rândul lor să transmită aceste valori generaţiilor următoare. Iar asigurarea condiţiilor sociale şi economice necesare acestei voinţe trebuie să fie una dintre priorităţile UDMR”, a comunicat Borboly Csaba. În finalul postării, el le-a mulţumit alegătorilor care „şi-au exercitat dreptul de a alege” şi „au participat la referendum”.

Senatorul UDMR Tánczos Barna a declarat duminică, la ieşirea de la urne, că a votat pentru o familie în sensul biblic, punctând că trebuie respectat dreptul cetăţenilor de a solicita modificarea legii fundamentale. „Am mers la urne pentru că, aşa cum am afirmat şi înainte, nu sunt de acord cu căsătoria dintre două persoane de acelaşi sex şi nu pot, personal, să consider că un cuplu format din persoane de acelaşi sex formează o familie. Am votat pentru o familie în sensul tradiţional şi biblic, am votat pentru o societate unde aceste valori rămân sfinte şi sper că în continuare această definiţie să caracterizeze familiile din societatea românească. Este dreptul cetăţenilor de a solicita modificarea Constituţiei şi în ciuda faptului că unii dintre colegii mei sau foştii mei colegi cred că este un precedent periculos, dreptul cetăţenilor de a solicita, în anumite situaţii, modificarea Constituţiei trebuie respectat, chiar dacă nu suntem de acord cu o modificare sau alta”, a precizat Tánczos Barna.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.