A început cea de-a XIX-a ediţie a Universităţii de Vară Izvoru Mureşului | Informația Harghitei - jurnal independent
sâmbătă , 1 octombrie 2022
Home » (Inter)Național » A început cea de-a XIX-a ediţie a Universităţii de Vară Izvoru Mureşului
A început cea de-a XIX-a ediţie a Universităţii de Vară Izvoru Mureşului

A început cea de-a XIX-a ediţie a Universităţii de Vară Izvoru Mureşului

  • Preşedintele FCRCHM: „Ediţia din acest an este o ediţie a determinării, a unităţii şi a puterii de muncă”

În organizarea Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita, Mureş, în parteneriat cu Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni şi cu binecuvântarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, miercuri a debutat a XIX-a ediţie a Universităţii de Vară Izvoru Mureşului.

Până duminică, la Izvoru Mureşului vor fi prezenţi parlamentari, profesori universitari, studenţi şi reprezentanţi ai comunităţilor româneşti din afara graniţelor, din zonele istorice româneşti, care vor participa la lucrările Universităţii.

În cadrul deschiderii Universităţii, Mihail Tinca, primarul comunei Voşlăbeni, gazda evenimentului de ani de zile, spunea că una dintre problemele cu care se confruntă comunitatea românească din Harghita este aceea că nu are un reprezentant în Parlamentul României, deşi sunt 7 comune româneşti şi un oraş. „Foarte greu avem cui să ne adresăm şi foarte greu obţinem informaţii referitoare la problemele şi în special la programele de dezvoltare ale localităţilor. Am înţeles că are un loc şi acest subiect în dezbaterile care vor avea loc şi vă mulţumesc dacă aceste probleme vor fi duse mai departe şi undeva se va înţelege această problemă a noastră.

Rezultatele acestei acţiuni vor fi, cred, pe măsura valorii oamenilor care participă la această acţiune”, spunea Mihail Tinca.

Dragoş Burghelia, preşedintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita, Mureş (FCRHCM) şi principalul organizator al Universităţii, preciza că „ediţia din acest an se desfăşoară sub semnul rezistenţei şi al dârzeniei. A dârzeniei româneşti, care reprezintă o dovadă de statornicie şi de determinare. (…) Prin simplul fapt că am reuşit să ne reunim, să ne regăsim, să ne adunăm forţele, transmitem un mesaj, un gest de curaj, o dovadă că românismul trăieşte aici, în inima României şi o dovadă că România se gândeşte la fraţii noştri de peste graniţă”.

„Au fost – continua acesta – suficiente motive anii trecuţi, au fost destule dificultăţi şi greutăţi, dar a fost extrem de important anul acesta să transmitem un mesaj, să demonstrăm că Universitatea de Vară va merge şi de acum înainte încă 20 de ediţii”.

Referitor la ediţia din acest an, Dragoş Burghelia spunea că vrea ca aceasta să arate că „în Harghita, Covasna şi Mureş românii ştiu să fie alături, în momente de restrişte românii ştiu să colaboreze, să se ajute, pentru că (…) fraţii noştri con-locuitori ştiu foarte bine să se ajute, ştiu foarte bine să acceseze fonduri, au extrem de multe surse de finanţare, atât din România, cât şi de peste graniţă”.

Acesta a făcut o paralelă şi cu Bálványos, Universitatea de Vară de la Băile Tuşnad, arătând faptul că acolo „zeci de mii de euro îşi văd rezultatele în calitatea activităţilor, în numărul considerabil de participanţi, în invitaţii prezenţi. Şi să vedeţi ce înseamnă un stat care ştie să-şi urmeze obiectivele, care ştie să profite de lipsa ori autoritatea statului român şi care îşi va asuma, inevitabil, încetul cu încetul, dreptul şi suveranitatea în aceste judeţe”.

În încheiere, spunea FCRHCM, „ediţia din acest an este o ediţie a determinării, a unităţii şi a puterii de muncă în numele Domnului”.

Parlamentari, prezenţi la Izvoru Mureşului

Dintre invitaţii din prima zi a Universităţii care au vorbit în cadrul deschiderii s-a aflat şi senatorul Claudiu Târziu, care spunea că prezenţa sa la Izvoru Mureşului, alături de alţi parlamentari, confirmă faptul „că în statul român mai există demnitari interesaţi de soarta românilor de oriunde s-ar afla ei, mai există demnitari care se gândesc la o renaştere firească, puternică şi creativă a românismului peste tot unde se află români, mai există demnitari care lucrează la alcătuirea unei strategii naţionale pentru românii de pretutindeni, pentru că fără o astfel de strategie nu vom ştii ce avem de făcut, vom cârpi, vom interveni ca şi până acum pompieristic (…)”.

Un alt parlamentar prezent la Izvoru Mureşului a fost deputatul Boris Volosatîi, care este şivicepreşedinte al Comisiei pentru Românii din afara graniţelor ţării din cadrul Camerei Deputaţilor. Fiind născut la Chişinău, unde a şi predat timp de 42 de ani, iar acum este deputat în Parlamentul României, Boris Volosatîi a transmis, cum spunea Eugen Popescu (moderatorul primei zile a Universităţii), „un cuvânt de la Basarabia, un cuvânt şi de la Bucureşti şi de la Chişinău, pe care trebuie să-l înţeleagă şi românii de aici din Harghita, Covasna, pe care trebuie să-l înţeleagă şi românii din jurul frontierelor României pentru că li se adresează; un mesaj foarte clar: trebuie să rămâneţi români, oriunde aţi fi”.

Jandarmii harghiteni, un bastion al românismului

Un mesaj a fost transmis şi de către col. Dan Iamandi, inspectorul şef al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Harghita, care a făcut referire şi la prima ediţie a Universităţii.

„Prima ediţie a Universităţii de Vară a fost creionată şi începută într-o şură pe un pământ aflat în proprietatea jandarmeriei Harghita şi de atunci ea dăinuieşte pe meleaguri harghitene.

Eu mă bucur că m-aţi invitat aici prin prisma faptului că şi noi suntem un bastion al românismului de pe aceste meleaguri, dar, din păcate, uneori îmi vine să plâng pentru că suntem prea puţin băgaţi în seamă şi prea puţin ajutaţi.”, spunea col. Dan Iamandi.

Universitatea nu a fost a nici unui partid. Universitatea a fost a românilor de pretutindeni

La deschiderea Universităţii de Vară Izvoru Mureşului a fost prezent şi dr. Ioan Lăcătuşu, cel care a fost sufletul Universităţii de Vară încă de la început, care a pus bazele Universităţii, care a chemat întotdeauna şi a reprezentat stâlpul de temelie al rezistenţei româneşti din Harghita, Covasna şi Mureş.

Dr. Ioan Lăcătuşu a amintit de începuturile Universităţii, prima ediţie având loc în 1998, ca o iniţiativă locală a societăţii civile din judeţele Harghita şi Covasna, respectiv Despărţământul ASTRA (col. Ioan Roman, Violeta Pătrunjel, Ioan Lăcătuşu), cu binecuvântarea şi implicarea PS Ioan Selejan, Episcopul Covasnei şi Harghitei, astăzi Mitropolit al Banatului. Primele două ediţii au fost doar pentru românii din judeţele Harghita şi Covasna, fiind concepute ca un cadru instituţional pentru a ne face auziţi în ţară. A ajuns la forma de astăzi după parteneriatul cu Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni, proiectul căpătând consistenţă.

Dr. Ioan Lăcătuşu spunea că până acum, la Universitatea de Vară Izvoru Mureşului au fost peste două mii de cursanţi, personalităţi din mediul academic şi mediul politic şi, cel mai important, „Universitatea nu a fost a nici unui partid. Universitatea a fost a românilor de pretutindeni”.

„Avem neapărat nevoie de Universitatea de la Izvoru Mureşului – continua dr. Ioan Lăcătuşu. Trebuie să fie un legământ al nostru că indiferent de cât de greu ne-ar fi, Universitatea trebuie să existe pentru că a dovedit că este unul dintre proiectele de anvergură naţională”.

În final, acesta a lansat şi o solicitare şi anume ca în rezoluţia redactată la finalul Universităţii să se solicite „o analiză a funcţionarilor publici care au dublă cetăţenie şi eventual să preluăm experienţa Slovaciei. De ce? Să vedem până la ce nivel de putere poate un înalt funcţionar să fie şef într-un stat şi în altul, să vedem problemele proprietăţii (cât la sută din proprietatea acestor judeţe mai este a statului român) şi, bineînţeles, celelalte probleme care sunt necesar de discutat la cel mai înalt nivel. Şi de luat măsuri până ce nu este prea târziu”.

***

Universitatea de Vară Izvoru Mureşului continuă și zilele următoare, când se va vorbi despre situaţia românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, despre demersurile pentru afirmarea identităţii româneşti a romano-catolicilor din Moldova, precum şi despre războiul de la frontiera NATO şi UE.

Consemnare de LIVIU CÂMPEAN

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.