Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Zilele „Miron Cristea” – două decenii de manifestări cultural-ştiinţifice şi religioase la Topliţa | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 29 martie 2024
Home » Cultură » Zilele „Miron Cristea” – două decenii de manifestări cultural-ştiinţifice şi religioase la Topliţa
Zilele „Miron Cristea” – două decenii de manifestări cultural-ştiinţifice şi religioase la Topliţa

Zilele „Miron Cristea” – două decenii de manifestări cultural-ştiinţifice şi religioase la Topliţa

Luni, 17 iulie, a avut loc deschiderea festivă a unei noi ediţii a Zilelor Miron Cristea, ediţia cu numărul XX. Evenimentul organizat de Fundaţia Culturală Miron Cristea Topliţa, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Harghita, Primăria municipiului Topliţa, Centrul Cultural Topliţa şi Biblioteca Municipală George Sbârcea s-a desfăşurat în sala de consiliu a Primăriei, începând cu ora 17:00. Primul care a luat cuvântul pentru a ura tuturor participanţilor bun venit a fost d-l prof. Ilie Şandru, cel care timp de 20 de ani a fost principalul organizator al acestor manifestări culturale cunoscute de noi toţi drept Zilele Miron Cristea. D-l Ilie Şandru a făcut o scurtă retrospectivă a celor 20 de ediţii, cuprinsă şi într-un mic catalog aniversar. S-au scurs două decenii!…, scrie Ilie Şandru pe prima pagină a catalogului. Se spune că nimic nu trece mai repede decât anii. Fiindcă ziua de mâine, abia venită, nu mai este mâine, căci îndată vine alt mâine, devenit şi el repede un… azi! D-l Şandru a scris aceste cuvinte cu gândul la câteva versuri ale poetului naţional Mihai Eminescu: Cu mâne zilele-ţi adaogi/Cu ieri viaţa ta o scazi/Şi ai cu toate-acestea-n faţă/De-a pururi ziua cea de azi.

Trei evenimente importante din 1998, anume împlinirea a 340 de ani de la atestarea documentară a Mănăstirii Doamnei, 130 de ani de la naşterea lui Elie Miron Cristea şi 70 de ani de la ridicarea Mănăstirii Sfântul Proroc Ilie, ctitoria primului patriarh al României, i-au pus pe gânduri pe cei care aveau să fie organizatorii acestor manifestări. Aceste evenimente nu puteau să treacă fără să fie marcate prin manifestări, având drept scop aducerea lor în atenţia generaţiilor de azi ale oraşului. Aşa s-a ajuns la ideea organizării unei ample manifestări cultural-ştiinţifice şi religioase, de dimensiuni naţionale, spunea d-l Şandru. Astfel s-a decis atunci ca manifestarea să poarte numele celei mai ilustre personalităţi pe care Topliţa a dat-o României: Patriarhul Miron Cristea şi să fie organizată anual în aceeaşi perioadă: 17/18-20 iulie, pentru a se încheia de fiecare dată cu sărbătoarea hramului Mănăstirii Sfântul Ilie. În prima zi de manifestări a primei ediţii, 17 iulie 1998, s-a deschis şi Muzeul de Etnografie al oraşului Topliţa.

Alexandru Pugna, secretar de stat în Ministerul Culturii, a lăudat iniţiativa acestor manifestări şi implicarea deosebită a d-lui Şandru, pe care l-a numit, la fel cum au făcut-o şi alţii în trecut, sufletul manifestărilor culturale de la Topliţa.

Au susţinut comunicări în plen prof. univ. dr. Ion Agrigoroaiei din Iaşi, prof. univ. dr. Alexandru Porţeanu din Bucureşti, acad. Vasile Tărâţeanu din Cernăuţi, prof. dr. Florin Bengean din Reghin, care a vorbit despre ce este icoana şi despre independenţa bisericească şi părintele Ioan Morar de la Gherla. A urmat lansarea şi prezentarea unei serii de cărţi, semnate de peste 20 de autori, şi reviste apărute în 2016 şi 2017. Prof. univ. dr. Ion Agrigoroaiei din Iaşi a lansat cartea Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz – 100 de ani. Reflecţii în presa vremii, cartea IAŞI – Capitala ROMÂNIEI. 1916-1918, semnată de Sorin Iftimi şi Aurica Ichim a fost prezentată de Dan Prisecaru; Alexandru Bantoş a lansat volumul de publicistică Martor la răspântia destinului şi primele 2 numere ale revistei Limba Română, pe care o conduce; Ilarie Opriş a lansat volumul III al cărţii Dascăli mureşeni, precum şi catalogul taberei de pictură Vasile Gliga; dr. Nicolae Băciuţ a prezentat Exilul românesc, Cădere în vârstă şi volumul de poeme Radical din doi; nr. 11/2016 al revistei Apărarea mureşeană a fost prezentat de Nicolae Balint; prof. Ilie Şandru a prezentat romanul Destine după… destine, iar Valentin Marica eseul Patriarhul Elie Miron Cristea aşteptând învierea, iar lista lucărilor şi a autorilor nu se opreşte aici.

Ziua a II-a de manifestări a început cu slujba de pomenire la Mănăstirea Sfântul Ilie, pentru foştii participanţi la cele 19 ediţii anterioare, urmată de Sesiunea Internaţională de comunicări ştiinţifice pe cele trei secţiuni. La secţiunea Miron Cristea – credinţă străbună au participat cu lucrări 12 autori, printre care dr. Nicolae Băciuţ cu Icoana între credinţă şi istorie şi prof. dr. Valentin Marica cu Elie Miron Cristea – spre un loc mai bine definit în cultura română. La secţiunea Istorie Naţională au fost 23 de participanţi. Prof. univ. dr. Ion Agrigoroaiei a vorbit despre Însemnătatea istorică a bătăliilor de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz, prof. Ilie Şandru despre Contribuţia lui O.C. Tăslăuanu la istoriografia Primului Război Mondial, prof. univ. dr. Alexandru Porţeanu despre Memoria istorică a Trianonului, prof. Doina Ana Dobreanu a prezentat Mărturii despre Primul Război Mondial, jurnalistul Vasile Gotea a vorbit despre 28 martie 1908. O dată ce putea deveni istorică, iar dr. Vasile Lechinţan a prezentat Topliţa la 1773. Câteva aspecte ale vieţii satului. De la secţiunea Cultură şi civilizaţie românească, unde s-au înscris 16 participanţi, îi amintesc pe conf. univ. dr. Ana Bantoş cu Discursul postmodern. Recuperarea spaţiului memoriei, prof. Pamfil şi Maria Bilţiu cu Elemente arhaice în cultura populară maramureşeană şi românească, arh. Ioan Eugen Man cu Demografia topliţană, iar lista continuă. La ora 16:30 a avut loc, în Parcul central, slujba de pomenire la bustul Patriarhului Miron Cristea.

Astăzi, de dimineaţă, s-au vernisat expoziţiile de icoane pe lemn, de la Bistriţa, icoane pe sticlă realizate de Cercul părintelui Petru Cătineanu din Topliţa şi cea de artă plastică a pictorului Aurelian Antal şi a Alexandrei Maria Ursache Antal din Dorohoi. A avut loc, totodată, o vizită documentară în comuna Bilbor şi un popas la Monumentul-Mausoleu de la Secu. Mâine, 20 iulie, este ultima zi de manifestări, în care participanţii vor lua parte la liturghia prilejuită de hramul Mănăstirii Sfântul Ilie, urmată de ultimele discuţii şi concluzii.

Cosmina Marcela OLTEAN

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.