Veşti bune, dar şi rele de la Finanţele Publice Harghita | Informația Harghitei - jurnal independent
luni , 20 septembrie 2021
Home » Economic » Veşti bune, dar şi rele de la Finanţele Publice Harghita
Veşti bune, dar şi rele de la Finanţele Publice Harghita

Veşti bune, dar şi rele de la Finanţele Publice Harghita

 Harghitenii sunt fruntaşi la încasări şi la numărul plătitorilor de TVA, dar codaşi la arierate şi nivelul de trai

 

Potrivit unui raport întocmit de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Harghita – „Administrarea impozitelor şi taxelor în cadrul AJFP Harghita şi implicaţiile arieratelor asupra economiei judeţului” – şi care a fost prezentat în cadrul şedinţei de Colegiu Prefectural, judeţul Harghita se află pe locul 2 în ceea ce priveşte realizarea programului de încasări, cu un grad de realizare de 110,35%.

Tot în raport se precizează că în judeţul Harghita sunt peste 13.000 de plătitori de impozite, taxe şi alte contribuţii. Dintre aceştia: aproape 8.000 sunt plătitori de impozit pe venituri din salarii şi asimilate salariilor; puţin peste 6.500 sunt plătitori de TVA; 6.149 – plătitori de impozit pe veniturile întreprinderilor; şi aproape 5.000 au plătit impozit pe profit.

„Numărul declaranţilor plătitori de TVA reprezintă 49,32% din numărul total de plătitori şi 58,29% ca impozite pe salarii”, spunea Ecaterina Mituleci, şef administraţie AJFP Harghita, în cadrul şedinţei Colegiului Prefectural.

„Cu aceste procente – continua aceasta – ne situăm pe primul loc faţă de celelalte judeţe, ceea ce înseamnă că, în mare măsură, societăţile comerciale au intrat în deplină legalitate. De exemplu, ca plătitori de impozite pe venituri salariale avem un procent de 58,29%, faţă de Alba, care are 26,7%, faţă de Braşov, care are 45,24%”.

Şi tot fruntaşi suntem şi în ceea ce priveşte gradul de depunere voluntară a declaraţiilor, cât şi a gradului de voluntariat în plata taxelor la termen.

 

 Reţele de evaziune, cu implicarea multor firme harghitene

Însă, problema apare dacă aruncăm o privire asupra activităţii Direcţiei Generale Antifraudă, constatându-se reţele de evaziune în care sunt implicate numeroase societăţi comerciale de pe teritoriul judeţului Harghita.

„Identificarea de către Direcţia Generală Antifraudă pe teritoriul judeţului Harghita a unor societăţi comerciale organizate într-un sistem evazionist tip suveică, tip borcan, cu ramificaţii în mai multe judeţe, în urma cărora sunt stabilite impozite şi taxe suplimentare cu valori considerabile nerecuperabile, aduc mari prejudicii în mod direct bugetului consolidat şi, indirect, subcontractanţilor sau subantreprenorilor ale căror cash flow-uri au fost perturbate”, spunea Ecaterina Mituleci.

 

 58-60% din societăţile comerciale harghitene figurează cu pierderi

Un alt aspect negativ în economia judeţului este dat de faptul că au crescut arieratele. Dacă se analizează primele 6 luni din anul 2014 şi din acest an, se poate vedea că arieratele au crescut cu 36,19%.

„Factorii care au determinat creşterea arieratelor – continua Mituleci – pe lângă identificarea acestor reţele, sunt acele politici anticoncurenţiale practicate de marile lanţuri de magazine, care nu au permis micilor producători să-şi lărgească piaţa de desfacere pe plan naţional, rezumându-se, astfel, doar pe o arie restrânsă (pe teritoriul judeţului sau judeţele limitrofe). Capacităţile de producţie, nefiind utilizate maxim, se produc, astfel, pierderi consecutive de la an la an. Deci numărul societăţilor comerciale care înregistrează pierderi de la an la an, din păcate, creşte. Am ajuns la un procent de 58-60% din societăţile comerciale înregistrate care figurează cu pierderi, iar pentru restul de 42% profiturile sunt nesemnificative”.

De asemenea, în raport se mai precizează că apariţia marilor lanţuri de magazine în judeţ au determinat închiderea mai multor magazine mici şi falimentarea întreprinderilor familiale. „Lipsa cunoştinţelor manageriale, contabil-financiare, credulitatea şi naivitatea administratorilor au creat toate premisele ca multe societăţi comerciale din judeţul Harghita să devină instrumente ale adevăraţilor evazionişti”, se specifică în raport.

Tot o cauză a creşterii arieratelor este şi decontarea cu întârzieri de la 1-2 ani a sumelor provenite din finanţările nerambursabile aferente proiectelor europene, ceea ce a perturbat activitatea economico-financiară a societăţilor beneficiare, acestea intrând în incapacitate de plată, iar în unele cazuri repercusiunile au fost ireversibile.

De asemenea, societăţile comerciale înfiinţate pe lângă UAT-uri (unităţi administrativ-teritoriale) cu acţionariat integral sau majoritar de stat au cumulat datorii substanţiale fără posibilitatea de recuperare a acestora.

Chiar şi regionalizarea instituţiilor deconcentrate a avut consecinţe negative atât pe plan social, cât şi pe plan economic. Prin această regionalizare s-au redus locurile de muncă, s-au pierdut contractele de prestări de servicii şi livrări de bunuri de către societăţile comerciale autohtone. După regionalizare, toate contractele sunt încheiate fie la nivel de Braşov, fie la nivel de Bucureşti.

„Din cauza importurilor la produsele agricole, carne, lapte şi cartofi, producătorii agricoli din judeţul Harghita înregistrează pierderi substanţiale, subvenţiile acordate acoperind doar parţial preţul de producţie, fără piaţă de desfacere, aceştia neavând aproape nici un aport la bugetul consolidat al statului”, se precizează în raport.

 

 Consecinţele creşterii arieratelor

Dacă am văzut factorii care au dus la creşterea arieratelor în judeţ, să vedem şi câteva dintre urmările provocate de situaţia economică.

Poate cel mai important fapt este că s-au redus locurile de muncă, dar nici nu a fost posibilă o creştere salarială în zonă, datele statistice arătând faptul că judeţul Harghita se află pe ultimul loc sau pe penultimul loc din punct de vedere al veniturilor medii pe economie. De asemenea, s-a redus numărul societăţilor comerciale active şi viabile cu potenţial economic pe o perioadă medie şi lungă de timp. Astfel, forţa de muncă specializată migrează în alte judeţe sau chiar în alte ţări.

Faptul că contribuabilii, indiferent că vorbim de persoane juridice ori fizice, nu şi-au plătit impozitele şi taxele locale (90% dintre contribuabilii care figurează cu obligaţii fiscale la bugetul consolidat al statului sunt şi în evidenţa restanţierilor) a dus la diminuarea veniturilor autorităţilor publice locale.

Chiar dacă, din punct de vedere al evidenţei fiscale, nivelul şomajului în judeţ nu a crescut, numărul salariaţilor este în scădere. Iar ironia este dată de faptul că în ciuda puterii mai mici de cumpărare faţă de restul ţării, în Harghita se practică preţuri mai ridicate faţă de alte regiuni la produse alimentare, nealimentare, servicii şi utilităţi.

Ca o concluzie, în raportul AJFP Harghita prezentat de Ecaterina Mituleci se precizează că „în contextul iminentelor modificări legislative privind Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, Legea insolvenţei persoanelor fizice, reorganizarea structurilor de administrare fiscală, preconizăm că vor exista schimbări majore în mentalitatea întreprinzătorilor, în modul de abordare şi analiză a factorilor decizionali, în special locali, implicaţi în viaţa socială şi economică a judeţului”.

LIVIU CÂMPEAN

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.