Veniturile spitalelor sunt realizate în principal din contractele încheiate cu Casele de Asigurări de Sănătate

iunie 17, 2014 in Sănătate

Dincolo de ele, Consiliile de administraţie mai pot însă atrage fonduri şi din alte surse…

La sfârşitul săptămânii trecute, la sediul CAS Harghita din Miercurea-Ciuc se lucra sub presiunea timpului, fiecare angajat al ei ştiind exact ce are de făcut în condiţiile în care perioada de contractare cu furnizorii de servicii medicale din sistem era încă în plină desfăşurare. Cu toate acestea nu pot să nu remarc disponibilitatea preşedintelui-director general, ec. Duda Tihamér Attila, de a-şi „rupe” o parte din timpul său pentru mine, redactorul interesat a vă ţine la curent, pe dumneavoastră, cititorii noştri, plătitori şi neplătitori la fondul asigurărilor sociale de sănătate, cu cele mai proaspete informaţii.

Fără a avea pretenţia că acum vă voi spune chiar totul, dată fiind multitudinea de probleme cuprinse în actualul Contract-cadru, îi mulţumesc domnului Duda, şi colegilor dumnealui, pentru felul în care înţeleg relaţia cu presa şi îi asigur că nu îi voi ocoli nici de acum încolo…

După cum uşor se poate deduce încă din titlul acestui articol, primul subiect pe care l-am abordat a fost cel al veniturilor pe care le pot realiza spitalele pe seama contractelor încheiate cu Casele de Asigurări de Sănătate, precum şi pe seama deconturilor făcute de CNAS pentru programele naţionale de sănătate curative, lucru de altfel valabil şi până la adoptarea noului Contract-cadru.

În afară de aceste principale surse, potrivit preşedintelui-director general al Casei de Asigurări de Sănătate (CAS) Harghita, spitalele mai pot realiza venituri din sponsorizări, donaţii, coplată, precum şi prin asigurarea unor condiţii hoteliere cu grad ridicat de confort.

Şi cum toate situaţiile, cu excepţia ultimei la care m-am referit, au fost, de la caz la caz, în calcule ani în şir, inclusiv coplata, al cărei cuantum era decis de fiecare unitate în parte în limita valorilor stabilite prin actele normative în vigoare – 5-10 lei/zi/caz, voi zăbovi mai mult asupra celei din urmă. O sursă de venituri suplimentare pentru un spital care poate oferi ceva în plus faţă de condiţiile standard decontate de Casă. Şi vorbesc aici despre un salon cu minimum trei paturi şi grup sanitar propriu, fără televizor, radio, telefon, frigider şi mai ştiu eu ce altceva ce intră la rubrica „dotări suplimentare”. În cazul în care, să zicem, un pacient îşi poate permite din punct de vedere material un confort sporit şi spitalul îi poate satisface această dorinţă, atunci el va plăti ceea ce i se oferă în plus la tarifele pe care le aprobă Consiliul de administraţie, dar nu mai mult de 300 de lei/zi. Dacă sănătatea îi permite şi medicul care îl tratează apreciază că nu e nici o problemă sub acest aspect, opţiunea pacientului poate merge şi către un meniu preferenţial, altul decât cel decontat de Casă la nivelul alocaţiei de hrană stabilite prin norme.

Întrebat dacă, de pildă, pentru actualele frigidere se va percepe de aici încolo o anumită sumă de la bolnavii care le folosesc, domnul Duda mi-a spus că asta depinde de fiecare unitate în parte şi de ceea ce se va decide în cadrul CA.

Cât priveşte condiţiile oferite de unităţile cu paturi harghitene, interlocutorul meu a apreciat că ele sunt undeva peste media pe ţară atât în privinţa cazării, cât şi în privinţa serviciilor medicale. Mai mult chiar, pentru a-şi susţine afirmaţia, domnul Duda mi-a spus că, de două ori pe an, cu ajutorul unor chestionare tipizate, şi în Harghita, şi în restul judeţelor ţării, este măsurat gradul de satisfacţie al pacienţilor.

Cu sublinierea că chestionarele sunt anonime, iată şi câteva din întrebările adresate lor, de care CNAS este interesată „pentru a veni în sprijinul asiguraţilor”: „Sunteţi informaţi asupra drepturilor şi îndatoririlor care vă revin în sistemul asigurărilor sociale de sănătate?”; „Consideraţi că sistemul (…) vă oferă serviciile de care aveţi nevoie?”; „Vă programaţi la medicul de familie?”; „Aţi beneficiat în ultimii 2 ani de investigaţii de înaltă performanţă?”; „Aţi fost mulţumit de procedura de internare?” ş.a.m.d.

Ei bine, la unul dintre sondajele efectuate în rândul populaţiei din judeţul nostru, la care au răspuns 700 de persoane, peste 92% au declarat că sunt mulţumite cu comportamentul şi atitudinea medicilor de familie şi peste 95%, din cele ce au beneficiat de internare în spital, foarte mulţumite de medicii de acolo. De asemenea, 40,32% au apreciat că au accesibilitate medie la medicamente, 39,25 accesibilitate crescută şi 20,43 au invocat greutăţi în procurarea lor.

n În jurnalul nostru de mâine voi supune atenţiei dumneavoastră relaţia dintre Casă şi medicul specializat în acupunctură, una care, cel puţin deocamdată, în judeţul nostru va fi, se pare, cunoscută doar la modul teoretic. Nu rataţi aşadar ocazia de a afla despre ce e vorba şi procuraţi-vă din vreme ziarul!

ŞTEFANA DRĂGHICI