Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Să nu uităm trecutul şi arătaţi istoria celor tineri: Memorialul de la Sighet (IV) | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 29 martie 2024
Home » Cultură » Să nu uităm trecutul şi arătaţi istoria celor tineri: Memorialul de la Sighet (IV)
Să nu uităm trecutul şi arătaţi istoria celor tineri: Memorialul de la Sighet (IV)

Să nu uităm trecutul şi arătaţi istoria celor tineri: Memorialul de la Sighet (IV)

Alte capitole din perioada comunistă a României ce pot fi urmărite în cadrul  Memorialului sunt Rezistenţa anticomunistă în munţi, Mişcările studenţeşti din România din anul 1956, dar şi Piteşti: „reeducarea” prin tortură.

În această ultimă celulă sunt trecute citate extrase din textele memorialistice ale unor supravieţuitori de la Piteşti.

„Te obligau să mănânci pâinea din trei înghiţituri sau, dimpotrivă, să stai cu pâinea în gură zile întregi; să mănânci din treucă mâncarea fierbinte, cu mâinile la spate, deci fără ajutorul lor; pe burtă sau în genunchi, aplecat deasupra gamelei, şi se dădea câte o lovitură scurtă cu bocancul, arzându-ţi faţa cu arpacaşul fierbinte şi mozolindu-te; ţi se adăugau cantităţi exagerate de sare în mâncare, după care, timp de câteva zile, nu ţi se dădea apă, apoi dădeau apă cu foarte multă sare în ea”.

Neagra era o celulă de pedeapsă, fiind extrem de simplă. Pereţii erau goi, iar pe jos era ciment. Înăuntru, în mijlocul celulei se afla un lanţ de care era ţintuit deţinutul. Iar numele celulei era dat de bezna care stăpânea încăperea.

În cadrul Memorialului mai sunt prezentate Distrugerea Academiei Române, dar şi Persecuţiile etnice, în acest sens memorabilă fiind afirmaţia lui Ceauşescu: „Pentru noi, evreii, germanii şi petrolul sunt cele mai profitabile produse de export”.

În această celulă este ilustrată plecarea evreilor din România în anii comunismului (anii 1948-1988).

Tot aici putem face cunoştinţă cu „Îngerul păzitor”. Avea 15 ani, era elevă şi locuia în apropierea închisorii de la Gherla. În fiecare zi când mergea şi se întorcea de la şcoală, trecea prin faţa ferestrelor cu zăbrele şi se simţea privită de cei închişi. Odată, fără să-i vadă, a fluturat spre ei o batistă, şi dintre toate gratiile, i-au răspuns batiste fluturând. A reuşit să facă rost de la un impiegat de mişcare de alfabetul Morse, l-a învăţat şi a intrat în dialog cu deţinuţii, transmiţând de la geamul camerei ei semnale. Deţinuţii i-au transmis numele şi adresele soţiilor şi a început să le trimită acestora cărţi poştale, ilustrate în care le anunţa să vină la Gherla, la cimitirul catolic de sub zidurile închisorii, la o anumită oră când soţii închişi, şi preveniţi la rândul lor, le puteau vedea. Cărţile poştale le punea în cutii din Dej sau Huedin. Ingeniosul mecanism a funcţionat nebănuit, aducând puţină bucurie în tragedia unor familii. În cele din urmă a fost prinsă şi condamnată la 7 ani închisoare. Era cea mai tânără deţinută, deţinuţii care nu ştiau cum o cheamă îi spuneau „îngerul păzitor”, avea aproape 17 ani şi se numea Gertrud Bader.

 

 Represiunea, rezistenţa şi viaţa cotidiană

În alte săli sunt trecute în revistă Represiunea împotriva culturii I (scriitori în închisori), Viaţa cotidiană în comunism şi Demolările efectuate în timpul lui Ceauşescu. Sunt expuse obiecte din vremea lui Ceaușescu, dar și liste cu spectacolele, filmele și chiar scriitorii interziși din vremea comunismului.

Nu sunt uitați nici Oponenţii și dizidenții în anii ’70-’80, dar nici „Epoca de aur” sau comunismul kitsch.

Una dintre fostele celule ale închisorii din Sighet este dedicată și Revoluției din Ungaria (1956), în care ni se oferă informații despre Epoca Kádár sau a „comunismului gulaș”.

O altă filă de istorie este Rezistența în Maramureș, studiu de caz: lotul Vișovan.

 

 Iuliu Maniu și Gheorghe I. Brătianu

Două secțiuni ale Memorialului sunt dedicate unor două personalități ale țării – Iuliu Maniu și Gheorghe I. Brătianu, care au decedat în penitenciarul din Sighet.

S-au păstrat celulele în care cei doi au decedat, dar au fost realizate și alte secțiuni dedicate acestora. Astfel, se poate vedea o expoziţie cu fotografii și fotodocumente, dar și care cuprinde și bunuri care le-au aparținut.

 

 Curtea Memorialului

În curtea fostului penitenciar din Sighet, pe ziduri, sunt inscripționate numele morților în închisori, lagăre de muncă și deportări.

Tot în curte se află o lucrare de amploare prin dimensiune și suflu artistic. Grupul statuar „Cortegiul Sacrificaților”, de Aurel Vlad, cuprinde 18 siluete umane mergând spre un zid care le închide orizontul, așa cum comunismul zăgăzuise viața a milioane de oameni. Prezentată în 1997 în lemn, lucrarea a fost turnată în anul următor în bronz și este amplasată azi în curtea interioară a fostei închisori. Este punctul preferat unde sute de mii și de turiști se fotografiază la trecerea prin Memorial.

Consemnare de LIVIU CÂMPEAN

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.