Paul Gingean: „Activitatea turistică este mai intensă”

• Interviu cu preşedintele Salvamont Topliţa Călimani

În ultima perioadă, Munţii Călimani au devenit o destinaţie care nu lipseşte de pe lista locurilor de văzut. Tot mai mulţi turişti aleg să-şi petreacă timpul liber pe traseele din aceşti munţi. Iar odată cu aceasta, activitatea salvamontiştilor a devenit mai intensă. Despre toate acestea şi nu numai am stat de vorbă cu Paul Gingean, preşedintele Asociaţiei Salvamont Topliţa Călimani, înfiinţată încă din 2002.

Reporter: Care sunt cele mai importante calităţi pe care ar trebui să le aibă un salvamontist?

Paul Gingean: Să aibă o bună pregătire profesională, fizică şi medicală. Să aibă curaj, stăpânire de sine în condiţii extreme, să aibă tărie de caracter.

R.: Cum arată o zi din viaţa unui salvamontist?

P.G.: În general frumoasă, mai puţin atunci când avem intervenţii în care victimele au de suferit. Pe lângă salvare montană, desfăşurăm şi alte activităţi: amenajarea traseelor turistice, a ciclotraseelor montane, amenajarea traseelor de escaladă, amplasarea de refugii montane, amenajarea izvoarelor, acţiuni de ecologizare, patrulare preventivă pe traseele turistice, organizarea de concursuri de alergare montană, concursuri de schi de tură, tabere pentru elevi, activităţi de instruire teoretică şi practică, participări la sesiuni de reatestare în meseria de salvator montan.

R.: Care a fost cea mai provocatoare acţiune de salvare la care aţi participat?

P.G.: Au fost mai multe, dar cred că cea din Munţii Călimani de acum doi ani a fost printre cele mai provocatoare. Este vorba de o intervenţie pe timp de iarnă la un caz în care trei victime au fost surprinse de o avalanşă.

R.: Aţi observat, în ultimul timp, o activitate turistică mai intensă în Munţii Călimani?

P.G.: Da, activitatea turistică este mai intensă. Aceasta se datorează mai multor factori, şi anume:

– măsurile de distanţare socială impuse în contextul pandemiei au determinat o creştere a celor care aleg activităţi recreative în Munţii Călimani;

– în sezonul de iarnă creşte foarte mult numărul turiştilor care vizitează nordul judeţului Harghita datorită pârtiilor de schi din Topliţa şi Borsec. Mulţi dintre aceştia aleg să facă o drumeţie în Munţii Călimani;

– schiul de tură, un sport care cunoaşte o creştere constantă în ultimii ani. Munţii Călimani se pretează foarte bine acestui sport.

R.: Din informaţiile pe care le aveţi, aţi putea să ne spuneţi câţi turişti credeţi că ajung în timpul anului în Munţii Călimani şi dacă sunt doar din această zonă a ţării?

P.G.: Nu vă pot da un număr, nici estimativ, deoarece Munţii Călimani se întind pe raza a patru judeţe şi au foarte multe căi de acces. Ce vă pot spune este faptul că fluxul de turişti creşte mult în perioada concediilor de vară şi în timpul vacanţelor de iarnă. De asemenea, vă pot spune că nu sunt doar din această zonă, vin din toată ţara şi din străinătate (mai ales vara).

R.: Care sunt cele mai frecventate trasee turistice din Călimani, dar şi cele mai periculoase?

P.G.: Dacă vorbim de traseele care sunt amenajate pe raza judeţului nostru, cele mai frecventate sunt cruce albastră (Gura Voivedesei – Lacul Iezer), triunghi albastru (Poiana Puturosu – Cascada Lomăşiţa – intrare în traseul banda galbenă – Vf. Retiţis), banda albastră (Bilbor – Vf. Retiţis). Nu avem trasee periculoase pe raza judeţului nostru, dar traseele care sunt amenajate pe creastă şi cele din interiorul conului vulcanic sunt accidentate pe timp de vară şi prezintă risc ridicat de avalanşă pe timp de iarnă.

R.: Care sunt cele cinci, să zicem, obiecte de bază pe care ar trebui să le aibă la el un turist, pe un traseu de munte?

P.G.: Lista obiectelor necesare pe munte este mai lungă şi nu cred că o putem ierarhiza, în sensul că toate îşi au rolul lor în anumite situaţii. Dar să presupunem că turistul are îmbrăcămintea şi încălţămintea adecvate şi deţine un rucsac. Pe lângă acestea mai are nevoie de hrană şi apă, GPS, trusă medicală, echipament de iluminat, o sursă de foc (chibrituri, brichetă). Am încheiat lista celor cinci „obiecte”, în plus mai are nevoie de echipament de protecţie solară, pelerină de ploaie, anumite unelte (cuţit, toporaş). De asemenea, dacă vorbim de sezonul de iarnă, pentru un traseu care străbate o zonă cu risc de avalanşă este nevoie de DVA (transceiver avalanşă), colţari, piolet şi, dacă este posibil, un rucsac de avalanşă.

R.: Ce riscă persoanele care nu se echipează corespunzător pe munte?

P.G.: Se expun riscului de accidentare care poate să ducă şi la moarte, riscului de rătăcire, riscului la alte afecţiuni medicale (hipotermie, insolaţie).

R.: Din ce aţi observat, ce greşeli fac turiştii care ajung la munte, dincolo de echiparea necorespunzătoare?

P.G.: În general, se fac următoarele greşeli: nu se informează foarte bine în legătură cu traseul ce urmează să-l străbată, nu culeg informaţii legate de starea meteo şi prognoza. De asemenea, pornesc în traseu târziu, în cursul zilei, subevaluând timpii de parcurgere. Traseele din Munţii Călimani sunt de lungime medie sau lungă, de aceea, recomandăm o informare prealabilă a turiştilor. Se pot informa de la formaţiile salvamont prin Dispeceratul Naţional Salvamont – 0 SALVAMONT sau de la Staţia Meteo Călimani. De asemenea, se pot cere informaţii legate de obiective turistice, posibilităţi de cazare, de la Centrul de informare turistică Topliţa.

R.: Ce sfaturi aveţi pentru turiştii care ajung în zona Topliţei şi a Munţilor Călimani?

P.G.: Să nu rateze o vizită în Munţii Călimani, sunt printre cei mai frumoşi din ţară. Turiştii pot vizita Parcul Naţional Călimani, care cuprinde Rezervaţia Iezerul Călimanului şi Rezervaţia naturală 12 Apostoli. Sunt amenajate mai multe trasee turistice, ciclotrasee montane, trasee de escaladă.

Mădălina MICU

Comentarii:

comentarii