Starea economică a oraşului Miercurea Ciuc la un an de pandemie | Informația Harghitei - jurnal independent
duminică , 26 iunie 2022
Home » Economic » Starea economică a oraşului Miercurea Ciuc la un an de pandemie
Starea economică a oraşului Miercurea Ciuc la un an de pandemie

Starea economică a oraşului Miercurea Ciuc la un an de pandemie

Remember…

Un chestionar realizat vara trecută de Asociaţia Economiştilor Maghiari din România, la iniţiativa actualului primar Korodi Attila şi a echipei sale, la care au participat 150 de agenţi economici din municipiul Miercurea Ciuc şi împrejurimi, din toate domeniile de activitate, evidenţia că majoritatea întreprinzătorilor care au luat parte la sondaj îşi epuizaseră capacitatea de finanţare, 66% dintre ei declarându-se nepregătiţi pentru criza generată de pandemia COVID-19, deşi aceasta se întrevedea, neavând un plan de acţiune şi neştiind cum aveau să meargă mai departe. În jur de 20% îşi trimiseseră deja angajaţii în şomaj tehnic sau chiar au sistat activitatea, 42% declarau că intenţionează să îşi reproiecteze investiţiile, să caute noi pieţe de desfacere, 30% erau decişi să se orienteze către comerţul online, în vreme ce 17% spuneau că ar dori să colaboreze cu concurenţa, pentru a deschide piaţa de desfacere. 13% afirmau că ar fi dorit să permanentizeze activitatea de home-office şi un sfert dintre respondenţi îşi doreau să introducă un produs nou pe piaţă.

Aveau aşteptări de la asociaţiile profesionale, sperau la instrumente oferite de bănci şi la sprijin din partea clienţilor, a furnizorilor, crezând deopotrivă că se vor bucura de înţelegerea şi colaborarea angajaţilor. Şi mai nădăjduiau că vor primi ajutor din partea statului şi al autorităţilor locale.

Rezervele proprii le-au asigurat supravieţuirea

Pandemia COVID-19 nu a cruţat pe nimeni. Deşi a avut un impact negativ asupra activităţii economice, oamenii au căutat alternative şi noi soluţii, în încercarea de a evita prăbuşirea propriei afaceri.

„Norocul celor din zona noastră economică este că au avut rezerve. Când au completat chestionarul, toţi ne-au spus că ar putea să trăiască între trei şi şase luni din ele, în cazuri fericite chiar şi nouă luni. Şi acesta a fost norocul lor. La o jumătate de an de la debutul pandemiei, situaţia economică s-a redresat şi agenţii economici au început să aibă din nou de lucru, să aibă comenzi. Deci, nu putem să spunem că în judeţ şi în particular în zona Ciucului am avut prea multe falimente şi concedieri, comparativ cu 2019”, ne spune Gergely László, vicepreşedinte al Asociaţiei Economiştilor Maghiari din România.

Privind la trecutul apropiat, putem vorbi despre noroc, dar şi de puncte slabe. Neavând firme mari, care să lucreze în regim Lohn, nevoite să renunţe la oameni, majoritatea întreprinderilor din Miercurea Ciuc şi din vecinătate, fiind întreprinderi mici, mijlocii şi micro, în mare parte cu 10-20 de oameni, nu au ieşit din circuitul economic foarte mulţi angajaţi şi nici firmele nu au falimentat în număr mare. Dacă ne uităm la rata şomajului, ea a urcat până la maximul de 4,82% în noiembrie anul trecut, potrivit datelor furnizate de Janó Edit, şef serviciu la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Harghita.

Prelucrând datele chestionarului şi coroborându-le cu răspunsurile primite de la întreprinzători, realizatorii sondajului au constatat că, deşi erau speriaţi de piedicile pe care le ridica pandemia, oamenii s-au reorientat foarte repede.

„Asta mi-a plăcut foarte mult, căutau ceva pozitiv în noua situaţie. La 4-5 luni de la realizarea chestionarului, cei care ne spuneau atunci că li s-a închis temporar producţia sau că două luni nu au mai avut de lucru, au început să îşi reorganizeze activitatea, şi-au deschis un alt tip de magazine, au început să facă lucrurile un pic altfel. Toţi încercau să iasă cumva la liman. Şi dacă ne uităm peste statistici, vedem că nici şomajul nu a explodat, nici numărul firmelor închise nu este foarte mare. Sunt câteva firme mici, în special cele profilate pe comerţ”, detaliază Gergely László.

Toate domeniile au fost afectate de pandemie într-o mai mare sau mai mică măsură, însă cel care a avut cel mai mult de suferit, cu excepţia industriei ospitalităţii, este comerţul, afirmă specialiştii. Multe dintre firmele pe comerţ, mai puţin cele în care se vindeau produse alimentare, detergenţi, dezinfectaţi şi alte produse de primă necesitate, nu au avut clienţi. La fel s-a întâmplat şi cu magazinele aflate deasupra pieţii agro-alimentare, frecventate înainte de pandemie şi de oamenii care veneau din localităţile învecinate oraşului, odată cu închiderea şi ulterior mutarea pieţei. Fără legătură de această dată cu pandemia, deschiderea Centrului comercial NEST a închis multe magazine mici, mărind numărul şomerilor. Comparativ cu 2019, în 2020 numărul salariaţilor a scăzut cu o mie, ne arată Janó Edit.

„În perioada lockdown-ului, unii întreprinzători au afirmat că au înregistrat scăderi ale cifrei de afaceri de 100%, alţii de 80%, sau de 60% (faţă de 2019 – n.a.), în special firmele profilate pe prestări de servicii, pe afaceri de tipizate. Şi au existat şi firme care au falimentat şi aici vorbim despre cei care nu s-au putut adapta sub nici o formă noilor condiţii. Probabil au fost firme mai slabe din punct de vedere economic; dacă la prima briză pică turnul, atunci cel mai probabil nu a fost o construcţie destul de stabilă. Dar ceea ce se vede clar din statistici, este că a scăzut foarte mult numărul de firme înfiinţate. Şi asta se datorează şi faptului că anul trecut nu au fost programe de tipul Start-Up Nation (linie de finanţare dedicată celor care vor să demareze o afacere în mediul urban, cu fonduri europene – n.a.) sau Start-Up Plus (program de încurajare şi de stimulare a înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii – n.a.), iar firmele care au fost înfiinţate înainte de pandemie se chinuie”, precizează Orsolya Juhász-Borsa, vicepreşedinte al Asociaţiei Economiştilor Maghiari din România.

În perioada pandemiei au existat, însă, domenii care au crescut foarte mult, între acestea remarcându-se comerţul cu materiale de construcţii şi construcţiile. Stând acasă, oamenii şi-au reorganizat şi dezvoltat proprietăţile. Nici dezvoltările imobiliare nu au stagnat, în plină pandemie fiind deschise o mulţime de şantiere, inclusiv în Miercurea Ciuc. Potrivit specialiştilor în Economie, acestea au fost, poate, singurele domenii care au mers în câştig în ultimul an.

Pandemia a transformat modul în care se face business

Cel mai vizibil aspect este scăderea termenelor de plată pentru facturi, cumpărătorii fiind obligaţi să facă plata la livrare. Au dispărut întâlnirile faţă în faţă şi totul s-a transferat în mediul online. Incertitudinea, însă, a devenit cel mai mare duşman al întreprinzătorilor.

„Din punctul meu de vedere, nu cred că este neapărat de rău, probabil foarte mulţi am devenit mai conştienţi. Ştiu de foarte multe firme care urmăreau situaţia clienţilor, a furnizorilor în baza unor foi XL foarte simple, nemaiştiind pe unde le sunt banii. Acum cred că au devenit mai conştienţi, fiind nevoiţi să ţină o evidenţă la zi şi mult mai exactă, ca să-şi poată calcula Cash-flow-ul (diferenţa dintre intrările şi ieşirile de numerar efectuate de o companie pe parcursul unui exerciţiu financiar – n.a.)”, explică Orsolya Juhász-Borsa.

Întreprinzătorii au realizat că din lună în lună trebuie să se reorganizeze, să trateze cifrele şi fluxurile cu mai mare atenţie, acordându-le o importanţă mult mai mare.

„Dacă până acum antreprenorii se focusau pe producţie: să producem oricât şi să vindem, situaţia nemaifiind aşa de sigură, conştientizează că au nevoie de mai multă eficienţă şi că trebuie să aleagă cu mai mare atenţie cu cine lucrează. Asta este punctul pozitiv adus de toate împrejurările actuale”, continuă ideea Gergely László.

Un alt aspect pozitiv, sesizabil odată cu apariţia pandemiei, este digitalizarea. Foarte multe firme au fost nevoite să se reorienteze către mediul virtual, acesta  asigurându-le continuitatea.

„Digitalizarea a făcut diferenţa între cei care au supravieţuit şi cei care nu au supravieţuit. Prin digitalizare, zic eu, am sărit într-un an cât în zece” este de părere Orsolya Juhász-Borsa.

Cei care lucrau în confecţii s-au reprofilat pe echipamente de protecţie, pe măşti, materiale dezinfectante sau şi-au lărgit gama de producţie cu aceste produse.

Astăzi putem vorbi despre anumite magazine sau activităţi specifice care s-au mutat în online. Comercianţi care nici nu visau să îşi vândă vreodată produsele altfel decât la raft, au obţinut aceeaşi cifră de afaceri ca în 2019; este adevărat, muncind înzecit.

Cine se gândea că un organizator de evenimente poate să vândă degustare de vinuri online? Şi, iată, au existat oameni care au trimis mostre şi au făcut online degustare de vinuri.

„Anul acesta, efectele pandemiei se vor simţi şi mai puternic”

Chiar şi în cei care urmează, aş îndrăzni să adaug. Cercetările specialiştilor arată că foarte mulţi dintre întreprinzătorii care au avut rezerve, le-au folosit în cea mai mare parte anul trecut. Dacă activitatea lor economică nu va putea reveni la normal, în absenţa planurilor de rezilienţă şi a unor programe de susţinere ţintite, destinate lor, vor ajunge în situaţia să aleagă: merg mai departe sau îşi închid afacerea.

„Dacă nu vor exista programe de susţinere şi dacă economia nu va reuşi să repornească şi să funcţioneze măcar la două treimi faţă de turaţia anterioară pandemiei, întreprinzătorii mijlocii şi mici vor avea probleme. O treime dintre cei care au completat chestionarul, cei care au declarat că au rezerve pentru o perioadă de trei până la şase luni, vor avea cu siguranţă probleme. Citeam că foarte multe hoteluri cu renume au ajuns la momentul în care şi-au terminat rezervele, că într-un an au susţinut activitatea, nu au concediat oameni, i-au păstrat cât au putut, aşteptând ori un program de susţinere, ori se relansează economia. Dar eu cred că foarte mulţi anul acesta vor resimţi efectele generate de pandemie”, apreciază Gergely László.

Există măsuri de sprijin, dar intervenţia este bună atunci când vine la timp. Cu siguranţă, ajutorul promis i-ar fi ajutat pe mulţi. Din octombrie, de când s-au depus aplicaţiile pentru granturile pe capital de lucru, aşteptate de foarte multă lume, mai ales de cei din HoReCa, în jur de 30% dintre întreprinzători au primit banii. Iar diferenţa de câteva luni înseamnă pierderi foarte mari.

În ciuda greutăţilor, mai sunt oameni care doresc să înceapă noi afaceri.

„Cred că toată lumea şi-a dat seama că o firmă proprie îţi oferă un fel de siguranţă. Însăşi faptul că, dacă ai firma ta, unde tu ai puterea de decizie, ai un control mai mare asupra vieţii tale şi nu te dă afară nimeni. Probabil că şi cei care au rămas fără loc de muncă văd o posibilitate în asta. Şi sunt foarte mulţi care îşi doresc să se întoarcă în aceste condiţii, pentru că şi-au dat seama că, în contextul a ceea ce s-a întâmplat anul trecut, tot mai bine este aici, acasă”, afirmă Orsolya Juhász-Borsa.

Nu numai pierderi, ci şi dezavantaje faţă de cei care au primit banii în noiembrie. Sistemul aplicaţiei, deschisă tuturor pe criteriul „primul venit, primul servit”, a întâmpinat multe probleme.

„Sperăm că se va accelera procesul în perioada următoare, ca să nu ajungem în situaţia în care omul este declarat câştigător, dar nu mai are firma în care să investească banii pe care i-a primit!”, trage un semnal de alarmă colegul acesteia.

Recomandările specialiştilor pentru întreprinzători

Gergely László: „Înainte să te gândeşti că nu mai poţi, revizuieşte-ţi posibilităţile. Şi dacă vezi că din 3-5 produse sau servicii pe care le ai, unul sau două sunt viabile, axează-te pe acelea şi încearcă să te concentrezi pe ele. În plus, nu este o ruşine să copiezi. Dacă vezi că ceva funcţionează undeva şi crezi că poţi implementa în zona ta, merită încercat. Dacă tot zici că noi nu putem, dar dincolo se poate, drumul e îngust şi dacă tu nu vezi, vine altul, ia ideea şi gata, nu mai ai nici o şansă. Eu zic că trebuie să marşezi pe tot ceea ce vezi în jur şi crezi că e o idee bună, să o preiei, să o transformi, adăugând la ea ceva din stilul tău şi să o transformi în ceva mai bun”.

Orsolya Juhász-Borsa: „Specializare! Piaţa s-a schimbat, normal, dar dacă eşti atent la ceea ce se întâmplă, poţi să prinzi idei şi din altă parte. Deschiderea în cazul fiecărui antreprenor este crucială, trebuie să observe cele mai bune practici din alte zone şi să fie foarte orientaţi spre piaţă, să urmărească în permanenţă schimbările de piaţă şi să se adapteze din mers. Probabil va fi nevoie să facă mari transformări faţă de ce era obişnuit să facă şi să nu uite că fiecare schimbare naşte noi oportunităţi”.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.