Mica Unire la Muzeul „Oltului şi Mureşului Superior”

ianuarie 26, 2018 in Cultură, Societate

În Miercurea-Ciuc, evenimentele care au marcat cei 159 de ani de la unirea Ţării Româneşti cu Moldova au început marţi, când Muzeul „Oltului şi Mureşului Superior”, secţie a Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, a organizat şi găzduit un moment ce a cuprins vernisajul unei expoziţii foto-documentare, prezentări, dar şi un atelier de scriere cu instrumente specifice epocii evocate. La organizarea evenimentului au mai colaborat Şcoala Gimnazială „Liviu Rebreanu” şi Colegiul Naţional „Octavian Goga”.

Muzeografa dr. Ana Dobreanu, şefa secţiei Muzeului „Oltului şi Mureşului Superior”, spunea, în deschiderea evenimentului, că expoziţia, care poate fi vizitată până în luna martie, cuprinde replici ale unor documente şi fotografii care ilustrează paşii făcuţi începând cu actul istoric de la 24 ianuarie 1859 şi până la înfăptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.

„Am plecat – explica dr. Ana Dobreanu – de la Mica Unire de la 24 ianuarie şi, prin intermediul unor documente şi a unor fotografii, am punctat aşa: unirea celor două principate; următorul pas făcut în istoria patriei noastre a fost cucerirea independenţei de stat de la 1877 şi 1878, act istoric care a conferit alt statut ţării noastre în Europa; apoi participarea ţării noastre la Primul Război Mondial între anii 1916-1918 – această participare care este numită şi Războiul reîntregirii, pentru că România a intrat în război tocmai pentru a elibera teritoriile locuite de români de sub ocupaţie străină; iar apoi anul 1918, anul făuririi Marii Uniri, cu cele trei etape: Unirea Basarabiei, apoi a Bucovinei, iar la 1 Decembrie 1918, unirea Transilvaniei şi făurirea României Mari. Expoziţia am încheiat-o cu încoronarea Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria, la Alba Iulia, în 1922, ca regi ai României Mari şi, bineînţeles, adoptarea Constituţiei de la 1923”.

De la scrierea pe tablele cerate la scrierea pe hârtie şi de la scrierea cu ajutorul tastaturii la scrierea cu pana

După prezentarea expoziţiei, evenimentul a continuat cu o prezentare făcută de către patru eleve ale Colegiului Naţional „Octavian Goga”. Miruna Mierluşă, Codruţa Vârlan, Diana Joca şi Teodora Cucoş, sub coordonarea profesoarelor Georgeta Bogoş şi Victoriţa Ciudin, au prezentat o istorie povestită a celor două principate şi unirea lor de la 24 ianuarie 1859.

Muzeografa Florina Bănică a făcut o incursiune prin istoria scrierii, cu ajutorul unei prezentări PowerPoint, vorbind despre materialele pe care se scriau manuscrisele şi documentele de-a lungul vremii, dar şi despre obiectele folosite pentru scriere. Astfel, cei prezenţi la eveniment au putut afla câteva lucruri interesante despre tablele cerate, despre papirus, pergament sau despre cum a început să fie folosită hârtia.

Instrumentele de scris care s-au folosit în trecut erau legate de natura materialului subadiacent (materialele pe care se scriu manuscrisele şi documentele poartă numele de materiale subadiacente). Astfel, pe piatră se săpa cu dalta, pe tablele de ceară se zgâria cu condeiul din os, metal sau lemn, pe papirus, pergament şi hârtie se foloseau condeiul de trestie sau pana de pasăre.

După această prezentare, a urmat şi o provocare pentru cei care marţi au fost prezenţi la muzeul din Miercurea-Ciuc: în cadrul unui atelier au putut încerca scrierea cu pana. Cei mai încântaţi au fost cei mici de la Şcoala Gimnazială „Liviu Rebreanu”, dar experienţa de a folosi pana de pasăre sau condeiul au trăit-o şi elevii mai mari, de la Colegiul Naţional „Octavian Goga” ori ceilalţi invitaţi.

„Vrem să îi aducem pe copii mai aproape de acel moment şi să vadă şi ei cum scriau înaintaşii noştri, cum s-au scris documentele istorice şi cât de anevoios era să scrii cu un asemenea instrument şi cât de simplu e astăzi să tastezi la tastatură – spunea dr. Ana Dobreanu. E important să cunoască evoluţia, ca să nu mai spunem că astăzi (23 ianuarie – n.a.) este şi Ziua Internaţională a Scrisului de Mână şi atunci se combină cele două evenimente”.

Elevii de la Şcoala Gimnazială „Liviu Rebreanu” au putut transcrie unul din două citate preluate din documentele care se află în expoziţie. Un text cuprinde portretul lui Cuza făcut de diplomaţii străini, în urma vizitei la Alexandru Ioan Cuza. Al doilea text este o scrisoare a lui Walenski, prin care îi răspunde lui Alexandru Ioan Cuza despre cum a primit Împăratul Napoleon al III-lea al Franţei înştiinţarea pe care A.I. Cuza i-a trimis-o vizavi de dubla sa alegere.

LIVIU CÂMPEAN