Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Inspiraţie nocturnă şi nopţi neliniştite | Informația Harghitei - jurnal independent
marți , 27 februarie 2024
Home » Sănătate » Inspiraţie nocturnă şi nopţi neliniştite
Inspiraţie nocturnă şi nopţi neliniştite

Inspiraţie nocturnă şi nopţi neliniştite

  • Un interviu cu dr. Dombi István-Levente – medic primar pneumolog, şeful Secţiei Pneumologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Miercurea-Ciuc

O inspiraţie urmată de o expiraţie, un obicei intrat în rutină, devenit reflex, care te poartă în lumea viselor. Nopţi liniştite sau neliniştite, depinde de care parte a baricadei te situezi: victimă sau tiran fără voie. Sau poate ambele la un loc…

Apneea în somn, căci ea este subiectul de astăzi, face parte din nenumăratele boli ale somnului şi de ea se ocupă în mare parte pneumologii, ORL-iştii, mai rar neurologii în România, în vreme ce în străinătate ea este studiată cu precădere de cei din urmă, care stabilesc diagnosticul şi tratamentul patologiei somnului.

„Dacă ne referim la patologia somnului, atunci vorbim despre aproape 90 de boli, din care apneea în somn este o mică părticică, reprezentând 10% dintre aceste maladii. Cuvântul apnee vine din limba greacă şi înseamnă «fără respiraţie», iar noi, pneumologii, ne axăm mai mult pe diagnosticul şi tratamentul apneei în somn”, ne explică dr. Dombi István-Levente.

O boală pe care mulţi o au, fără să ştie…

Potrivit conducătorului Secţiei Pneumologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Miercurea-Ciuc, există trei tipuri de apnee:

Apneea obstructivă – care se produce la nivelul căilor respiratorii superioare, la nivel oro-faringian din diferite motive complexe, care colabează (îngustează – n.a.) căile respiratorii superioare, oprind respiraţia parţial (hipopnee) sau total (apnee), nelăsând aerul din atmosferă să intre în plămâni timp de zece secunde sau mai mult. „Sub 10 secunde nu se poate vorbi despre apnee şi nici de hipopnee”, precizează dr. Dombi István-Levente.

„Consecinţa limitării fluxului de aer este scăderea nivelului de oxigen din sânge – o hipoxie tisulară şi primul organ afectat este inima, care trebuie să muncească mai mult pentru a acoperi aportul lipsei de oxigen, cauzând apariţia hipertensiunii arteriale iniţial în somn, noaptea, şi apoi şi peste zi, putând deveni necontrolată. Apneea obstructivă în somn este cea mai frecventă cauză care stă în spatele hipertensiunii arteriale. Practic, asta se întâmplă în somn, când cineva face o apnee sau o hipopnee. După fiecare apnee are loc şi o schimbare a concentraţiei dioxidului de carbon în somn, respectiv vorbim şi de o microtrezire, care înseamnă că la nivel cortical centrul respirator şi în general organismul se trezeşte, sau somnul profund se transformă într-un somn superficial. Dacă cineva face 200, 300, 400 de apnee pe o oră de somn pe noapte, este ca şi cum ai da reset unui laptop de tot atâtea ori pe oră. O persoană care suferă de apnee în somn se va confrunta cu stări de oboseală cauzate de activitatea intensă a inimii şi a creierului, care lucrează suplimentar pentru a împiedica sufocarea în somn. Fiecare microtrezire sau trezire face ca somnul să fie fragmentat şi atunci persoana care suferă de apnee nu se va odihni în somn, pacienţii afirmând că atunci când se trezesc sunt «mai obosiţi decât atunci când s-au culcat»”, detaliază interlocutorul nostru.

Simptomele apneei în somn sunt diurne, nocturne şi pot fi şi nespecifice. Medicul primar pneumolog ne dezvăluie că „cel mai important simptom diurn al apneei este oboseala, somnolenţa diurnă: aţipim sau adormim în diferite poziţii. Iar riscurile sunt cele de producere a accidentelor de muncă, de accidente rutiere generate de aţipirea la volan în timpul condusului şi aşa mai departe.

Un alt simptom este cel sesizat de obicei de partenerul sau colegul de cameră, care ne spune: «Uite, nu ai respirat timp de 30 de secunde în somn şi asta ai făcut de mai multe ori în timpul somnului».

Iar dacă eşti bărbat şi locuieşti singur, este bine să ştii că un alt simptom specific sau nespecific al apneei în somn, care ar trebui să îţi dea de gândit, este urinarea nocturnă – nicturia – confundată deseori cu problemele şi bolile prostatei. Dacă nevoia de trezire din somn pentru a urina este frecventă şi însemnată cantitativ, cel mai probabil este de la apnee şi este provocată de peptidul natriuretic atrial – un hormon vasodilatator secretat de celulele musculare atriale ale inimii, care are efect diuretic, compensând astfel hipertensiunea arterială. Dar cel mai frecvent simptom al bolii despre care vorbim este sforăitul însoţit de apnee sau de hipopnee, adică de scurtarea, limitarea sau oprirea completă a respiraţiei în timpul somnului. Sforăitul este un zgomot care se produce atunci când o persoană inspiră aer, din cauza faptului că structurile anatomice din sfera ORL rezonează. Dar s-a demonstrat că sforăitorii cronici, chiar dacă nu au apnee, pot avea modificări structurale la nivelul arterelor şi venelor: de exemplu ateromatoză, depuneri ateromatoase la nivelul arterelor, care prezintă un risc tromboemboligen crescut, un risc cardio-vascular crescut”, ne lămureşte, cu bunăvoinţa maestrului aflat în faţa unui profan, şeful Secţiei Pneumologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Miercurea-Ciuc.

Domnia sa ne mai spune că tulburările de concentrare, tulburările de memorie, tulburările de atenţie, disfuncţia sexuală, agitaţia psihomotorie peste zi sau insomnia – la femei mai ales, pot fi şi ele simptome nespecifice ale apneei, un alt indiciu „interesant şi foarte discutat” al acestei boli a somnului fiind cefaleea – „durerea de cap matinală care apare în zona occipitală, datorată exclusiv schimbărilor de presiune ale dioxidului de carbon şi a tensiunii arteriale care creşte şi scade, crescând presiunea intracraniană”. Un alt simptom clinic care trebuie să ne dea de gândit este creşterea valorii diastolice a tensiunii arteriale.

Apneea centrală/hipopneea centrală înseamnă, potrivit dr. Dombi István-Levente, „o limitare sau oprirea fluxului aerian, numai că aceasta nu se întâmplă prin colabarea căilor aeriene, ci din cauza faptului că centrul respirator de la nivel cranian nu beneficiază de aportul necesar de oxigen. În general, acest tip de apnee apare datorită unor boli secundare, de exemplu apneea obstructivă poate să apară pe fondul patologiei cardio-vasculare, a insuficienţei cardiace mai ales, poate să apară la cei care suferă de boli renale, dar şi în anumite situaţii – de exemplu la altitudini de peste 3.000 de metri, unde nivelul redus de oxigen poate cauza simptome tipice apneei centrale celor care fac escaladă, chiar şi în timpul zilei, câteva săptămâni ulterior”.

Şi mai avem Apneea mixtă, cea în care regăsim fiecare dintre componentele apneei – apnee obstructivă şi apnee centrală împreună – predominant apărând apneea obstructivă.

Coordonatorul Secţiei Pneumologie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Miercurea-Ciuc menţionează că persoanele predispuse la apnee sunt preponderent cele de sex masculin. „În cazul celor de sex feminin vorbim despre cele aflate la menopauză sau după, fiindcă schimbările hormonale pot aduce diferite disfuncţii precum obezitatea – cea mai frecventă cauză de apariţie a apneei în somn – în speţă cea cervicală – depunerea de strat adipos la nivel cervical şi aici vorbim despre oro-faringe şi desigur ţesutul adipos abdominal care, prin diferenţa de presiuni, prin împingerea diafragmului în sus, poate cauza disfuncţii respiratorii.

Un alt factor de risc este patologia sau pur şi simplu anatomia noastră ce ţine de sfera ORL, începând de la nivelul nasului şi până la epiglotă. De exemplu, dacă avem o limbă mai mare, o retrognaţie mandibulară (un decalaj între creşterea şi dezvoltarea mandibulei, care rămâne în urmă maxilarului superior), dacă avem probleme stomatologice sau un palat moale mai gros, hipertrofiat sau amigdale mari hipertrofice sau polipi situaţi oriunde în cavitatea nazală. Toate acestea pot cauza colabări sau limitări de aer. Intră aici şi patologia endocrinologică şi mă refer la glanda tiroidă. Să nu uităm de vârstă, care este un factor de risc individual pentru apneea în somn, de fumat – care poate cauza un edem la nivelul căilor aeriene superioare, care la rândul lui poate accentua apneea în somn, de alcoolul consumat înainte de culcare – care poate cauza funcţionarea improprie a muşchilor dilatatori ai faringelui, de tratamentul cu sedative sau psihotrop pentru bolile depresive, pentru insomnie la fel. După cum vedeţi, putem vorbi despre variaţii anatomice, de disfuncţionalităţi fiziologice, putem vorbi despre mecanisme disfuncţionale, de boli care cauzează apnee şi de multe altele care împreună dau această boală”, detaliază medicul specialist pneumolog.

În numărul viitor al ziarului vă vom prezenta continuarea materialului despre apneea în somn, în care dr. Dombi István-Levene ne va dezvălui care sunt pericolele apneei în somn necontrolate şi tratamentul acestei boli.

Consemnare de DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.