În ultimii 5 ani, în judeţul Harghita:În sistemul medicinii de familie se înregistrează o scădere importantă a numărului de contracte încheiate cu Casa de Asigurări | Informația Harghitei - jurnal independent
luni , 23 ianuarie 2023
Home » Sănătate »
În ultimii 5 ani, în judeţul Harghita:
În sistemul medicinii de familie se înregistrează o scădere importantă a numărului de contracte încheiate cu Casa de Asigurări
<h5><i>În ultimii 5 ani, în judeţul Harghita:</i></h5>În sistemul medicinii de familie se înregistrează o scădere importantă a numărului de contracte încheiate cu Casa de Asigurări

În ultimii 5 ani, în judeţul Harghita:
În sistemul medicinii de familie se înregistrează o scădere importantă a numărului de contracte încheiate cu Casa de Asigurări

Cu alte cuvinte, din 2017 şi până acum, la nivelul judeţului Harghita numărul contractelor încheiate de către Casa de Asigurări de Sănătate Harghita cu furnizori de asistenţă medicală primară, în speţă cu cabinete de medicină de familie, a scăzut de la 148 la 127, ceea ce reprezintă 131 de medici de familie. De asemenea, jumătate dintre aceştia au vârsta de peste 60 de ani, astfel că pot ieşi în pensie într-o perioadă scurtă de timp. Dar despre aceste cifre vom vorbi mai jos, acum oprindu-ne puţin asupra câtorva generalităţi despre medicina de familie.

Potrivit unei informări a Casei de Asigurări de Sănătate (CAS) Harghita, medicul de familie reprezintă primul contact al pacientului cu sistemul de sănătate.

O persoană are posibilitatea de a se înscrie pe lista oricărui medic de familie, iar după 6 luni poate opta pentru schimbarea acestuia.

Persoanele neasigurate beneficiază gratuit de pachetul minimal, care cuprinde servicii medicale pentru situaţii de urgenţă, consultaţii de monitorizare a sarcinii, consultaţii de planificare familială, supravegherea şi depistarea de boli cu potenţial endemo-epidemic, servicii de prevenţie sau cele de suport (de exemplu, în cazul decesului). Însă, pentru analizele de laborator, investigaţiile imaginistice sau tratamentul recomandat de medicul de familie, persoanele neasigurate suportă integral costurile, fără a beneficia de reţete compensate.

În schimb, asiguraţii beneficiază de servicii cuprinse în pachetul de bază: curative; de prevenţie; la domiciliu sau la distanţă; de suport; de administrare de medicamente; servicii medicale adiţionale, pe care medicul de familie le poate furniza dacă are pregătirea şi aparatura necesară.

Serviciile medicale curative cuprind serviciile pentru urgenţele medicale, precum şi consultaţiile pentru afecţiuni acute. Consultaţiile periodice pentru asiguraţii cu boli cronice se realizează pe bază de programare şi se acordă pentru continuarea terapiei, pentru supravegherea evoluţiei bolii şi a complicaţiilor acesteia.

Medicina primară la nivelul judeţului Harghita

Întorcându-ne la cifrele de la începutul materialului, potrivit CAS Harghita, la nivelului judeţului sunt în derulare 127 de contracte cu furnizori de asistenţă medicală primară, ceea ce reprezintă în total 131 de medici de familie.

În ceea ce priveşte situaţia contractelor încheiate, numărul acestora era de 148 în 2015 şi 2016, de 145 în anii 2018 şi 2019, de 140 în 2020, de 130 în 2021 şi 127 în prezent. Totodată, în ultimii 5 ani au fost încheiate doar 6 contracte noi cu furnizori de asistenţă medicală primară.

Bineînţeles, odată cu scăderea acestor contracte a scăzut de la an la an și numărul medicilor de familie. Mai mult, în prezent, din totalul de 131 de medici, 66 au vârsta de peste 60 de ani, iar în următorii 3 ani este posibilă pensionarea a 26 de medici de familie.

CAS Harghita precizează şi faptul că Bălan, Sânsimion, Plăieşii de Jos şi Subcetate sunt localităţile din judeţ deficitare din punct de vedere al existenţei medicilor de familie, unde nu există medic titular şi activitatea se desfăşoară prin punctele de lucru ale unor medici de familie din alte localităţi. Facem şi precizarea că în cadrul interviului publicat recent cu Vasile Rusu, primarul comunei Subcetate, de la 1 ianuarie, comunitatea respectivă ar urma să beneficieze de un medic titular.

La ce să ne aşteptăm în viitor

Cei 66 de ani de medici care au vârsta peste 60 de ani în cât timp ar putea să iasă la pensie şi ce se va întâmpla cu medicina de familie din judeţ după ce aceştia vor părăsi sistemul? Va avea cine să-i înlocuiască?

La aceste două întrebări ne-a răspuns ec. Duda Tihamér Attila, directorul general al CAS Harghita.

Acesta preciza că cine are vârsta de 60 de ani nu înseamnă că se va pensiona anul următor, ci o poate face chiar şi peste 15 ani. Asta pentru că, potrivit prevederilor legale, medicii de familie pot să-şi continue activitatea şi după vârsta de pensionare. De altfel, în judeţ activează şi medici care au peste 70 de ani.

În privinţa acestei cifre de 66 de medici care au vârsta de peste 60 de ani, arăta ec. Duda Tihamér Attila, „voiam să scoatem în evidenţă faptul că jumătate dintre ei se află la limita pensionării. Cei care au vârsta de 67 de ani se pot pensiona oricând, dar noi sperăm ca o bună parte din ei să rămână în continuare. Să spunem că dacă o treime din aceşti medici se pensionează, vor rămâne două treimi, ceea ce rezolvă parţial şi temporar o problemă”.

Astfel, rezolvarea adevărată şi definitivă a ceea ce se anunţă deficit de medici de familie ar fi, în opinia directorului general al CAS Harghita, ca „mai mulţi medici tineri să se specializeze pe specialitatea medicină de familie; să se modifice sistemul de finanţare astfel încât să devină şi mai atractivă medicina de familie, pentru că este subfinanţată (pe site-ul CAS Harghita se poate urmări lună de lună ce venit a avut fiecare cabinet medical – sunt unele care au venit de 10.000 de lei, altele de 50.000 de lei, din care trebuie să-şi acopere salariile, cheltuielile cabinetului)”.

Duda Tihamér Attila mai arăta faptul că în fiecare an casele de asigurări de sănătate şi managerii de spitale le prezintă medicilor rezidenţi oferta pentru următorii ani.

„În fiecare an încercăm să-i sensibilizăm asupra frumuseţii şi atractivităţii acestei specializări pentru că e una să fii într-un spital, într-un mediu foarte bine organizat şi restrictiv în acelaşi timp, dar cu salarii foarte bune, şi altceva să fii un medic de familie la oraş sau într-un mediu rural în care tu eşti primul cu care se întâlneşte persoana asigurată, tu eşti acea persoană în care trebuie să aibă încredere comunitatea care te acceptă pentru că alegerea medicului de familie este alegere liberă”.

Însă tinerii absolvenţi de facultate optează pentru alte specializări decât medicina de familie ori cei care devin medici de familie îşi doresc să rămână în centrele universitare sau să facă naveta în localităţile din vecinătatea lor.

O altă problemă pe care o identifica Duda Tihamér Attila este aceea că încetul cu încetul dispare ideea clasică de medic de familie. „Sunt din ce în ce mai mulţi care lucrează în mediul rural, trăiesc în mediul urban, şi-au terminat programul şi au plecat acasă. Deci, ideea clasică de medic de familie trăieşte încă în destul de multe localităţi, dar pot să spun că încetul cu încetul dispare sau se restrânge, pentru că medicul de familie însemna: noi ştim că avem medic în localitate, avem seara la 7 o problemă, mergem la el fără nicio problemă. Ei, din păcate, sunt din ce în ce mai mulţi care nu practică astfel de medicină clasică; au 5-7 ore la cabinet, două pe teren, şi le-au terminat, au plecat acasă. Ceilalţi se întorc la casa lor în localitatea respectivă şi pot fi «deranjaţi» şi acceptă această situaţie; cam asta înseamnă să fii membru a unei comunităţi, comunitatea să te sprijine şi tu să reacţionezi ca atare, pentru că această relaţie este una de încredere între medic şi pacient”.

Concluzionând, directorul general al CAS Harghita, spunea că apariţia unei situaţii de criză este în funcţie de trei elemente esenţiale: din cei 66 de medici cu vârsta de peste 60 de ani câţi vor rămâne mai mult decât vârsta de pensionare; din ce în ce mai mulţi viitori medici să aleagă medicina de familie; al treilea element de bază este modificarea sistemului de finanţare.

Iar dintre acestea trei, ultimul pare să se modifice încă de anul următor, deoarece în proiectul bugetului pe anul pe 2023 se prevede cifra de 10% din total cheltuieli pentru medicina de familie, ceea ce este mult peste media anilor precedenţi.

LIVIU CÂMPEAN

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.