Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
- Primăria municipiului Topliţa a început demersurile de preluare a drumului pentru a-l putea repara şi a pune în valoare turistică zona
Din cauza stării foarte precare, de altfel fiind unul forestier, probabil, puţină lume ştie faptul că drumul care porneşte de la Monumentul Mausoleu de la Secu, spre Parcul Naţional Călimani, este oarecum celebru printre pasionaţii ciclismului în natură, dar şi pentru cei ai sportului cu motor. Acest drum, care porneşte din apropierea municipiului Topliţa şi ajunge până în apropiere de Vatra Dornei, făcând chiar legătura şi cu drumul spre Bilbor, poartă denumirea de Transcălimani, străbătând creasta celui mai înalt masiv muntos din judeţul nostru.
După cum spuneam, Transcălimani sau drumul forestier, pleacă de la Monumentul de la Secu, urcă pe Valea Lomaş, până în Poiana Puturosul, la confluenţa cu pârâul cu acelaşi nume. De aici, îşi continuă traseul pe acest pârâu până în Poiana Bradul Ciont (aproape de Lacul Iezer) şi iese în zona de creastă în şaua Reţitiş. Apoi trece pe sub Vârful Reţitiş (2.020 metri), pe lângă staţia meteo, înconjoară Vârful Pietricelul (1.994 metri), după care coboară spre fosta exploatare minieră de sulf. De acolo, drumul se îndreaptă către Gura Haiti, prima localitate din judeţul Suceava, Neagra Şarului şi se continuă până în Vatra Dornei. Înainte de a ajunge la Şaru Dornei, se află şi varianta către Panaci şi Coverca, drum care continuă prin Păltiniş, Drăgoaica şi care ajunge în Bilbor.
Aşadar, o reabilitare a acestui drum (şi nu e vorba neapărat de asfaltare) ar contribui la dezvoltarea turismului în zonă din toate punctele de vedere: facilitând accesul în zonă, dar şi legătura dintre judeţele Harghita şi Suceava, în Călimani ar ajunge mai mulţi turişti, iar odată cu asta ar creşte şi numărul de cabane sau pensiuni.
Despre o porţiune din acest drum am stat de vorbă cu viceprimarul municipiului Topliţa, Dumitru Olariu.
Patru ani de plimbat hârtii
Dumitru Olariu spunea că procedura de preluare a acestui drum de către Primăria municipiului Topliţa a început în urmă cu aproximativ 4 ani. Atunci, s-a cerut Direcţiei Silvice să cedeze municipalităţii drumul forestier principal, aproximativ 22 de km (de la monument până după Poiana Puturosul, până în apropiere de Lacul Iezer, porţiunea pentru care s-au găsit documente).
După mai multe discuţii, Direcţia Silvică (DS) a acceptat cererea primăriei. Astfel, DS a trimis o solicitare şi către Regia Naţională a Pădurilor, iar o Hotărâre de Consiliu Local a fost înaintată Consiliului Judeţean. Dar, spunea viceprimarul municipiului Topliţa, aceasta a fost blocată la nivelul Consiliului Judeţean. Abia după mai multe insistenţe făcute de Dumitru Olariu la preşedintele CJ Harghita s-a reuşit deblocarea procedurii, iar documentaţia a fost transmisă Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor. De acolo, însă, actele s-au întors în Topliţa, însoţite de explicaţia că primăria trebuie să se adreseze Ministerului Dezvoltării.
„Le-am trimis (documentele – n.a.) Ministerului Dezvoltării. Ministerul Dezvoltării le-a trimis la Ministerul Mediului. Şi s-au plimbat de vreo două ori, până s-au pierdut. Când am mers la Bucureşti să mă interesez din nou, n-a găsit nimeni documentaţia”, spunea Dumitru Olariu.
Astfel că s-a refăcut documentaţia, a fost trimisă din nou la Consiliul Judeţean, apoi la ministere. „Am discutat şi cu ministrul Dan Suciu (ministrul Dezvoltării Regionale – n.a.), la vremea respectivă şi mi-a promis că se rezolvă. Între timp s-a schimbat ministrul, iarăşi s-a pierdut documentaţia”, explica viceprimarul municipiului.
Dar speranţa nu a murit. După 4 ani de zile de plimbat şi refăcut hârtii, Primăria Municipiului Topliţa a primit o înştiinţare să actualizeze toate documentele; adică hotărârea de consiliu, acceptul Ocolului Silvic Topliţa şi actualizarea deciziei Consiliului de Administraţie a Regiei Naţionale. „Acum aşteptăm să se întrunească comisia de la Regie”, concluziona Dumitru Olariu.
Ce va presupune modernizarea drumului?
L-am întrebat pe viceprimarul municipiului ce va presupune această modernizare a drumului dacă se reuşeşte, în cele din urmă, ca cei 22 de km să treacă în administrarea localităţii.
„Din punctul meu de vedere – nu ştiu poziţia domnului primar – aş face două proiecte pe fonduri europene. Unul pentru modernizarea drumului forestier, fără asfaltare, pentru că nu s-ar preta la mediul în care este, importante fiind rigola şi reparaţiile capitale.
Al doilea proiect este pentru electrificare, foarte importantă pentru dezvoltarea zonei turistice”, spunea viceprimarul Dumitru Olariu.
De asemenea, preciza acesta, primăria oferă posibilitatea celor care doresc să investească în turism să poată închiria terenuri în zonă.
Odată cu derularea celor două proiecte – modernizarea drumului şi electrificarea zonei – tot primăria ar trebui să construiască în zonă şi o pârtie de schi. „Pentru asta, printr-un studiu de prefezabilitate, am şi identificat o zonă pe un versant nordic, cu o lungime de aproximativ 1,5 km. Pe asta aş face şi o pârtie de sanie de vară şi alături o tiroliană, iar după ce s-ar moderniza drumul cred că ar fi la îndemâna tuturor să poată veni, chiar şi pentru câteva ore, să se recreeze”.
Din nou problema terenului
La fel ca în cazul comunei Bilbor (despre intenţia primarului de acolo de a construi o pârtie de schi am scris anul trecut), şi aici, pentru a se putea trece la fapte, mai întâi trebuie rezolvată problema terenului, pentru că una dintre condiţiile de obţinere a fondurilor guvernamentale este ca localitatea să fie proprietară de 1:1 pe terenul respectiv.
„Terenul pe care l-am identificat pentru pârtia de schi – explica Dumitru Olariu – este proprietatea comunei Brâncoveneşti. Am făcut un drum până la Brâncoveneşti, am discutat cu primarul şi câţiva consilieri locali şi, din punctul lor de vedere ar fi de acord chiar să ne doneze terenul sau să accepte un schimb”.
„Am ridicat problema în CL, dar din câte am văzut nu prea există interes pe zona respectivă. Toată lumea bate apa în piuă pe zona Banffy.
Părerea mea este că existenţa mai multor obiective turistice ar fluidiza puţin şi circulaţia şi ar mai reduce din aglomeraţia de la pârtia din Topliţa”, mai spunea viceprimarul municipiului de pe Mureşul Superior.
***
Aşadar, o intenţie pentru a oferi un prim imbold în ceea ce ar însemna dezvoltarea turistică în zona Topliţa – Călimani ar exista. Dar pentru asta ar trebui voinţă din partea tuturor factorilor implicaţi: în primul rând din partea consilierilor locali, iar apoi un ajutor din partea Consiliului Judeţean. Pentru că, în fond, Munţii Călimani, zona Topliţa – Bilbor – poate însemna un punct forte cel puţin în turismul local şi judeţean, oferind, poate, mai multe posibilităţi decât zona Harghita Băi – Harghita Mădăraş: pe lângă sporturile de iarnă, zona reprezintă un pol de atracţie şi pentru pasionaţii de drumeţii montane (pe jos sau pe biciclete), oferind mai multe obiective de vizitat: Schitul cu hramul „Duminica tuturor Sfinţilor”, Cascada Lomăşiţa, Lacul Iezer, mina de sulf, iar apoi tot ce înseamnă drumeţii montane. Dar, pentru asta, trebuie asigurat un acces mai uşor în zonă, cel puţin până la un punct.
LIVIU CÂMPEAN
