Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Cardurile de sănătate conţin doar informaţiile de identificare ale persoanelor, legea nepermiţând să conţină date legate de grupă sanguină, boli cronice ori acordul despre o posibilă donare de organe
Deşi s-a mai scris despre faptul că anul trecut valabilitatea cardurilor de sănătate a fost prelungită cu doi ani, încă sunt persoane care întreabă la Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) Harghita ce trebuie să facă pentru că pe documentele deţinute de ei văd data expirării de 30 septembrie 2019.
Din acest motiv, preşedintele-director general al CAS Harghita, ec. Duda Tihamer, preciza încă o dată că, prin decizia de anul trecut de prelungire a valabilităţii cardurilor de sănătate de la 5 la 7 ani, cele care trebuiau să expire la sfârşitul lunii septembrie se mai pot folosi până în 2021.
„Menţionăm – preciza ec. Duda Tihamer – că nicio persoană care intră în această categorie nu trebuie să facă nimic, nu trebuie să solicite adeverinţă, nu trebuie să solicite nici un act. Îl va folosi, în continuare, acesta rămânând valabil.
Spunem acest lucru şi spunem data de 30 septembrie pentru că foarte multe carduri expiră în judeţ la această dată”.
Acesta mai spunea că, până în momentul de faţă, din cele peste 220.000 de carduri primite de CAS Harghita, 2.120 nu au fost ridicate de către persoanele asigurate. În acest sens, Casa face apel către persoanele care ştiu că sunt asigurate, dar nu au intrat în posesia documentelor, să se adreseze instituţiei să vadă dacă se află cardul acolo.
În acelaşi timp, mai sunt cazuri în care, din anumite motive, persoanele nu şi-au primit cardul de sănătate – poate fi vorba de cele care nu erau asigurate şi între timp au devenit asigurate, dar pentru care încă nu au fost tipărite documentele. „Aceste persoane – explica preşedintele-director general al CAS Harghita – nu trebuie să facă nimic, ele rămân asigurate şi pot beneficia de servicii fără card, pentru că furnizorii de servicii medicale, medicamente, dispozitive medicale etc., pot verifica în sistem dacă persoana respectivă este asigurată şi dacă are sau nu un card emis. Dacă în sistem apare că este persoană asigurată şi are card emis, trebuie să aibă obligatoriu cardul sau o adeverinţă de înlocuire; dacă furnizorul verifică şi constată că persoana este asigurată dar nu are card emis, va beneficia de toate serviciile”.
Peste 760 de duplicate
În primele şase luni ale acestui an, CAS Harghita a eliberat 761 de duplicate pentru persoanele care au solicitat înlocuirea cardurilor. Este vorba de asiguraţi în sistemul public de sănătate care au pierdut cardul, cărora li s-a deteriorat sau care, în urma căsătoriei, şi-au schimbat numele. În oricare din aceste cazuri, persoana se poate adresa CAS care, în schimbul unei taxe de 15,26 lei, va emite un alt card, iar până la primirea acestuia se va elibera şi o adeverinţă pe baza căreia poate beneficia de serviciile medicale.
Anul trecut, preciza conducerea CAS Harghita, în judeţul Harghita peste 1.600 de persoane au solicitat emiterea unui nou card de sănătate.
Când se foloseşte cardul de sănătate?
Preşedintele-director general al CAS Harghita spunea că documentul se foloseşte de fiecare dată când beneficiem de servicii din partea furnizorilor care sunt în relaţie contractuală cu Casa – medici de familie, spitale, laboratoare, cabinete medicale etc. Dar sunt şi câteva excepţii când nu trebuie să folosim cardul, toată lumea beneficiind de servicii gratuite – de exemplu, la urgenţe.
Pe card sunt încărcate doar datele persoanei
Pentru că de-a lungul anilor au fost discuţii că pe card se pot găsi informaţii referitoare la bolile de care suferă o persoană, l-am întrebat pe preşedintele-director al CAS Harghita ce informaţii sunt stocate pe acest document.
„Cardul are două funcţii de bază. Prima ne recunoaşte în sistem, ne identifică şi se poate verifica calitatea noastră de asigurat; a doua este de validare a serviciilor.”, spunea acesta. Cu alte cuvinte, astăzi, pe card sunt încărcate doar datele persoanei respective (codul de identificare în sistem, nume, prenume, calitatea de asigurat), deşi a fost gândit ca un document care să stocheze mult mai multe date, unele foarte utile în anumite momente.
De exemplu, spunea ec. Duda Tihamer, dacă în urma unui accident o persoană ajunge la urgenţă în stare de inconştienţă, ar fi bine ca de pe card personalul medical să aibă acces la grupa sanguină, boli cronice de care suferă, alergii la medicamente, amănunte indispensabile în aplicarea unui anumit tratament.
„Ar mai fi un modul foarte util – persoanele beneficiare al cardului ar putea, printr-o declaraţie autentificată, să-şi exprime acordul pentru prelevarea de organe în cazul în care se întâmplă, să zicem, un accident foarte grav şi medicii constată că este în moarte clinică, fără şanse de supravieţuire. Dacă medicii întreba rudele, în marea majoritate a cazurilor răspunsul este negativ. Foarte multe vieţi ar putea fi salvate astfel, dacă eu, atâta timp cât sunt conştient, îmi exprim în scris acest acord care apare pe card. La citirea acestei informaţii, echipa medicală care constată că este în moarte clinică acea persoană, ar putea să salveze alte vieţi.”, spunea ec. Duda Tihamer.
Şi totuşi, de ce nu sunt stocate şi aceste informaţii? Pentru că, spunea acesta, „au fost formulate temeri cu privire la datele personale, cu accesul la aceste date personale”. În final s-a ajuns la situaţia că, deşi din punct de vedere tehnic acest lucru este posibil, legea nu permite ca în afară de datele de identificare a persoanei să fie stocate şi alte informaţii.
„Oricum, accesul la aceste date este limitat. Dacă cineva găseşte un card nu-l poate folosi la nimic. Nu cunoaşte codul PIN, degeaba se duce la un furnizor, pentru că medicul respectiv va vedea că nu este persoana respectivă.”, concluziona preşedintele-director al CAS Harghita.
LIVIU CÂMPEAN
