Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

De vizitat în Gheorgheni…(1)Un muzeu şi ansamblul baroc al bisericii armene | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 29 martie 2024
Home » Timp Liber »
De vizitat în Gheorgheni…(1)
Un muzeu şi ansamblul baroc al bisericii armene
<h5><i>De vizitat în Gheorgheni…(1)</i></h5>Un muzeu şi ansamblul baroc al bisericii armene

De vizitat în Gheorgheni…(1)
Un muzeu şi ansamblul baroc al bisericii armene

Municipiul Gheorgheni este bogat în obiective turistice încărcate cu istorie şi frumuseţe ce merită a fi văzute atât de vizitatori din zonă cât şi de turişti din toată ţara sau din afara ei. Am găsit aceste obiective evaluate cu recenzii foarte bune şi recomandări pe bloguri de călătorie. Voi trata pe scurt cele mai importante obiective pentru că merită din plin să fie puse în lumină. În Gheorgheni se pot vizita două biserici baroce, un muzeu amenajat într-o clădire aparţinând aceluiaşi stil arhitectural şi un parc dendrologic cunoscut drept Grădina Csíky.

n Muzeul Tarisznyás Márton – un loc încărcat de istorie şi cunoaştere

Muzeul Tarisznyás Márton deţine în patrimoniul său colecţii din sfera istoriei, etnografiei, artelor plastice şi a ştiinţelor naturii prin ramuri precum zoologia şi mineralogia. Expoziţiile permanente cuprind roci, minerale, flori de mină, cărţi vechi ale parohiei armene, portul popular din Gheorgheni, picturi şi desene de Karácsony János, iar în curtea muzeului e amenajat un atelier de textile. Organizarea primului muzeu din Gheorgheni a fost începută în 1902, iar în primele decenii colecţia număra deja câteva sute de obiecte. Piesele muzeale de la începutul secolului XX au provenit în mare parte de la comunitatea locală armenească. Reorganizarea muzeului a început între 1950-1951, fondatori fiind Tarisznyás Márton, muzeograf, istoric şi etnograf, mulţi ani director al muzeului şi artistul Karácsony János. După ce a activat în cadrul Muzeului din Târgu Mureş, Tarisznyás a cerut să organizeze muzeul din Gheorgheni.

Muzeul a fost mutat în câteva clădiri din oraş până a primit, în 1961, clădirea barocă, monument istoric, în care se află şi azi. Directorul muzeului era preocupat şi de ruinele castelului Lázár, motiv pentru care în anii ’60 propune începerea unor săpături arheologice, care apoi aveau loc anual. Tarisznyás a jucat un rol important în ceea ce priveşte primele acţiuni de restaurare ale castelului. Castelul Lázár a funcţionat o vreme sub administrarea muzeului din Gheorgheni. Tot la iniţiativa lui Tarisznyás, la castel încep să aibă loc simpozioane de arte vizuale, proiect care dăinuie din 1974. Un simpozion ştiinţific organiza periodic şi la muzeu. De numele său se leagă şi o cercetare importantă la Peştera Şugău, prin care atrage atenţia asupra acesteia ca obiectiv turistic, iar ulterior facilitează accesul pentru vizitatori. În ceea ce priveşte muzeul, pe lângă bogata colecţie etnografică, a fost dezvoltată colecţia din sfera artelor şi a ştiinţelor naturii, cu animale împăiate, plante şi nu numai. Ar mai fi multe de spus despre muzeu, despre colecţiile sale şi despre cel care s-a preocupat de acestea şi de monumentele istorice din zonă, însă mai multe poate învăţa fiecare pe cont propriu, vizitând muzeul atunci când acest lucru va fi din nou posibil, deoarece clădirea barocă în care se află este în curs de renovare.

Biserica armeano-catolică Naşterea Maicii Domnului, ansamblu istoric

Ansamblul de monumente istorice al bisericii armene din Gheorgheni este format din zidul de incintă, capelă şi biserica armeano-catolică. Ansamblul a fost ridicat pe locul unei capele din lemn, iar construcţia a început în 1733 la iniţiativa preotului Simon Theodorovich. Armenii se stabileau în număr mare în Gheorgheni începând cu anul 1672, iar acest lucru a fost benefic aşezării din punct de vedere economic. Ansamblul bisericii armene este un monument important din punct de vedere istoric şi al istoriei artei datorită arhitecturii baroce, a frescelor interioare neobaroce şi a picturii de altar, realizată la Veneţia. În interiorul bisericii se află patru altare valoroase cu o concepţie unitară. Altarul principal este vopsit în imitaţie de marmură verde. Pictura cea mai valoroasă a bisericii aparţine altarului nordic, pictată în 1752 la mănăstirea mechitaristă din Veneţia. Specific iconografiei armeneşti, pictura reprezintă una din scenele cele mai importante din viaţa Sfântului Grigore Luminătorul, şi anume botezul regelui armean Tiridat al III-lea. Frescele ample ale bolţii navei reprezintă scena încoronării Maicii Domnului, a naşterii lui Iisus, iar pe boltă apar cei patru părinţi ai bisericii: Sfântul Ambrozie, Sfântul Grigore cel Mare, Sfântul Augustin şi Sfântul Ieronim. Amvonul cu decoraţii sculpturale bogate are coronamentul format din volute.

Biserica este înconjurată de un zid fortificat neregulat cu goluri de tragere, pe latura estică şi vestică având o construcţie mai mică, de tip bastion cu formă circulară spre exterior şi poligonală spre interior. În nişele interiore ale zidului de incintă se găseau xilogravuri reprezentând scene cu patimile lui Hristos, datate în jurul anului 1750.

Cosmina Marcela OLTEAN

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.