Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
- În total, în pădurile din judeţ primele estimări arătau că circa un milion de metri cubi de arbori au fost doborâţi de vânt, iar de pe suprafeţele direcţiei silvice aproximativ 120.000 mc, cantităţi care au crescut în urma inventarierii
În luna februarie, datorită fenomenelor meteo extreme, fondul forestier al judeţului Harghita a fost afectat de doborâturi şi rupturi de vânt. Primele estimări au arătat că aproximativ un milion de metri cubi de arbori au fost puşi la pământ.
De pe suprafeţele administrate de Direcţia Silvică (DS) Harghita, în urma estimărilor rezulta 120.000 mc material lemnos doborât de vânt, din care 50.000 de mc în fond forestier de stat şi 70.000 mc de pe terenurile aparţinând proprietarilor privaţi cu care au fost încheiate contracte de administrare.
Directorul DS Harghita, ing. Cătălin Mutică, a spus că „în zona administrată de DS Harghita ar fi fost puţin mai mult de 10% din volumul total estimat la nivelul judeţului”. Marea majoritate a volumului de masă lemnoasă a fost evaluată la formele private de proprietate sau pe terenurile forestiere ale unităţilor administrativ-teritoriale, dar aflate în administrarea ocoalelor silvice private.
Directorul DS Harghita a explicat că în cazul volumului estimat de doborâturi de vânt marja de eroare este mare. Şi aceasta deoarece estimarea se face vizual, după care urmează inventarierea fir cu fir sau prin procedeul pieţelor de probă expeditive, în cazul doborâturilor masive. Iar la finalul inventarierii cifrele se modifică.
Până în prezent au fost autorizaţi pentru exploatare aproape 76.000 metri cubi de lemn
Astfel, în momentul de faţă, în urma inventarierii, masa lemnoasă doborâtă în pădurile de stat este de 74.000 mc. Din acest volum, 10.750 mc sunt în doborâturi masive, care se întind pe o suprafaţă de 15 hectare. Din cantitatea totală, au fost puşi în valoare (adică au fost întocmite documente de evaluare concrete) 71.000 mc. „Au fost organizate licitaţii, destul de anevoioase pe perioada restricţiilor, la fiecare ocol silvic, pentru a putea respecta regulile impuse de autorităţi”, a spus ing. Cătălin Mutică. În urma acestor licitaţii, au fost vânduţi 23.000 metri cubi, din care 9.500 mc sunt autorizaţi pentru exploatare. De asemenea, 3.500 mc de lemn au fost exploataţi. Trebuie precizat că mai sunt puncte unde încă se lucrează la punerea în valoare a materialul lemnos.
În pădurile proprietarilor privaţi sau ale unităţilor administrativ-teritoriale, dar administrate de direcţia silvică, volumul de material lemnos doborât sau rupt a fost evaluat la 187.000 mc.
Din acest total, 22.500 mc sunt doborâturi masive, care se întind pe 20 de hectare. S-au întocmit acte de punere în valoare pentru proprietarii privaţi pe 185.000 mc, pentru aproape tot volumul evaluat. S-au organizat, şi în cazul acestora, licitaţii la cele cinci ocoale silvice din cadrul direcţiei silvice, în urma cărora s-au contractat 68.000 mc. S-au autorizat 66.000 mc pentru exploatare. Totodată, s-au exploatat efectiv până în prezent 14.700 mc din pădurile private.
Adunând cifrele de mai sus rezultă că, în total, atât de pe fondul forestier de stat, cât şi din pădurile proprietarilor privaţi, sunt 260.000 mc material doborât de vânt în urma furtunii din februarie numai în pădurile administrate de DS Harghita.
Se organizează licitaţii din două în două săptămâni, deoarece cererea nu este foarte mare
Directorul DS Harghita a precizat că datorită evoluţiei economiei în lume, provocată de apariţia noului coronavirus, şi sectorul forestier a avut de suferit. În anii precedenţi, masa lemnoasă scoasă la licitaţie de direcţia silvică era la nivelul cererii de pe piaţă, astfel că lemnul se vindea fără dificultăţi deosebite.
Însă în momentul de faţă sunt organizate licitaţii o dată la două săptămâni, tocmai datorită faptului că mai este masă lemnoasă de contractat şi cererea nu este foarte mare.
Totuşi, potrivit sursei citate, se speră ca din toamnă lucrurile să evolueze pozitiv, aşa cum s-a întâmplat în fiecare an.
Mulţi arbori au fost rupţi de vânt, iar calitatea lor şi, în consecinţă, preţul scade
Un alt aspect reliefat de ing. Cătălin Mutică este că foarte mulţi arbori au fost rupţi de vânt, iar calitatea acestui lemn este scăzută, astfel că şi preţul este mai mic. Mai exact, ruptura se produce sub treimea superioară şi afectează arborele exact pe porţiunea care este lemn de lucru de foarte bună calitate. „Foarte mult lemn provine din rupturi de vânt şi nici preţurile nu sunt cum ar fi fost dacă am fi vândut noi acel material lemnos în urma exploatării normale”, a precizat directorul direcţiei silvice.
Cifra de 260.000 mc sau de un milion mc de doborâturi de vânt „nu trebuie să creeze panică”
Potrivit acestuia, cantitatea de 260.000 mc doborâturi de vânt sau de un milion mc de la nivel judeţean „nu trebuie să creeze panică”. Ing. Mutică a explicat că DS Harghita, într-un an normal de producţie, cu produse principale, rărituri, produse secundare şi cu cantităţi rezonabile de tăieri de igienă şi accidentale, când nu sunt doborâturi de vânt masive, gestionează aproximativ 350.000-400.000 mc de lemn prin ocoalele silvice, atât în fondul forestier de stat, cât şi la proprietarii privaţi. Iar fondul forestier din judeţul Harghita are o posibilitate anuală care variază între 900.000 mc şi un milion mc sau chiar mai mult.
În condiţiile doborâturilor de vânt, foarte mult din lemnul care trebuia exploatat de direcţia silvică, de pe picior, produse principale, rămâne neexploatate. Acest lemn va fi exploatat în anii viitori. Cu prioritate se exploatează produsele accidentale şi doborâturile de vânt.
„Noi trebuie să ne îngrijorăm dacă produsele accidentale şi doborâturile de vânt ar fi într-o cantitate mai mare decât posibilitatea unui ocol silvic sau posibilitatea fondului forestier judeţean Harghita. Posibilitatea fondului forestier, pe înţelesul tuturor, este cantitatea de lemn care poate fi exploatată într-un an de zile de pe o anumită suprafaţă. Cantitatea, de regulă, se calculează de către institutele de cercetare sau amenajişti, iar aceasta ar trebui să fie mai mică decât creşterea anuală de pe aceeaşi suprafaţă. Ceea ce ar însemna că se creează an de an un surplus de masă lemnoasă, care se cuantifică fizic pe suprafaţa forestieră. E unul dintre principiile de bază în silvicultură: să se exploateze mai puţin decât creşte pădurea. Iar în momentul de faţă, la cifrele actuale, doborâturile de vânt reprezintă creşterea anuală a fondului forestier din judeţul Harghita”, a spus ing. Mutică.
Dacă lemnul nu este scos la timp din pădure, există riscul apariţiei infestării cu dăunători, care se poate extinde şi la arborii sănătoşi
Directorul DS Harghita a mai declarat că lemnul provenit din aceste doborâturi de vânt trebuie scos din pădure cât mai repede, deoarece există riscul apariţiei dăunătorilor. Arborii doborâţi de vânt la începutul acestui an devin din această vară ţinte pentru insectele care atacă între scoarţă şi lemn. În momentul de faţă aceşti arbori suportă o populaţie de insecte destul de mare. „Dar dacă arborii nu sunt scoşi la timp din pădure, cojiţi, eventual trataţi, atunci există riscul apariţiei unor focare în viitorul apropiat, anul viitor. Din această cauză, cel mai important lucru este ca lemnul de răşinoase (doborâturile de vânt) să fie scos cât mai repede şi introdus în circuitul economic”, a spus ing. Cătălin Mutică, care a precizat că din experienţa sa orice doborâtură de vânt este urmată şi de o perioadă în care apar infestări.
***
În acest context, trebuie amintit că pădurile de molid sunt foarte afectate de vântul puternic. „Pădurile de molid sunt foarte afectate de acest factor destabilizator care este vântul, datorită înrădăcinării superficiale. Se ştie că în molidişuri şi în pădurile de amestec, în care predomină molidul, cel puţin 1% din volumul existent în fiecare an se regăseşte în produsele accidentale sau în doborâturi de vânt. Aceasta când nu sunt fenomene mult mai complicate, cum au fost cele din februarie 2020”, a conchis directorul direcţiei silvice.
***
Direcţia Silvică Harghita are în administrare o suprafaţă totală de 89.816 hectare fond forestier sau vegetaţie forestieră în afara fondului forestier (1.661 ha). Din acest total, 22.863 hectare sunt proprietate publică a statului, iar 66.953 ha aparţin altor proprietari, dar sunt administrate de direcţia silvică.
În judeţul Harghita, totalul suprafeţei forestiere este de 267.309 ha, iar diferenţa de la 89.816 hectare (cât este în paza DS Harghita) este administrată de ocoale silvice private. (Şt. Pătrîntaş)
