Ce nu le place alegătorilor harghiteni la partidele politice | Informația Harghitei - jurnal independent
marți , 7 decembrie 2021
Home » Opinii » Ce nu le place alegătorilor harghiteni la partidele politice
Ce nu le place alegătorilor harghiteni la partidele politice

Ce nu le place alegătorilor harghiteni la partidele politice

  • „AUR este un proiect rezultat din laboratoare neaoşe româneşti. Româneşti!!!! Din ţară şi din străinătate, dar româneşti!” – Iulian Fota, director al Institutului Diplomatic Român, fost şef al Colegiului Naţional de Informaţii al SRI şi consilier pentru securitate naţională al fostului preşedinte Băsescu

Dacă la nivel naţional rezultatele partidelor româneşti mari pot fi considerate o surpriză negativă, în Harghita nu cred că se poate spune aşa ceva. Mulţi alegători şi-au manifestat mirarea că sunt total ignoraţi de partide în campania electorală – tot ce întâlneau erau doar mesajele şi materialele electorale ale UDMR. Acuzaţi mai anţărţ că nu folosesc suficient mijloacele moderne de comunicare, liderii şi candidaţii partidelor româneşti harghitene au căzut în cealaltă extremă. În 6 decembrie au aflat însă că doar cu prietenii de pe Facebook poţi ajunge eventual preşedinte de bloc, nu senator al României. Nimeni nu i-a deranjat pe alegători din starea de letargie impusă de măsurile anti-pandemie, astfel explicându-se prezenţa lamentabilă la vot în comunele majoritar româneşti din nordul judeţului.

Ori au trecut pur şi simplu vremurile în care PSD se apropia şi uneori depăşea 10.000 de voturi? Nici asta nu e exclus, din moment ce însăşi marea formaţiune etnică, câştigătoare în judeţ şi hăţiş şi curmeziş, unită şi cu cele două partiduleţe maghiare, nu se mai apropie de suta de mii de voturi (prin 2000 lua aproape 150.000, iar cu un ciclu electoral mai înainte trecea de 177.000). Cu alte cuvinte, în 2020 tot al doilea alegător maghiar din judeţ nu s-a prezentat la urne. Nu ştim ce le place şi ce nu le place maghiarilor la UDMR, dar ştiu că nu toţi agreează starea actuală a formaţiunii – aceea de breloc la brăcinarul lui Viktor Orbán.

Singurul partid românesc rămas constant în opţiunile harghitenilor e PNL, doar că bazinul său electoral depăşeşte cu puţin 3.000 de voturi. Tot cam atât obţinea şi în 2016, şi în 2008. Sigur, la nivel de ţară rezultatele partidului care-şi vedea sacii în căruţa lui Iohannis înainte de cântatul cocoşilor sunt dezamăgitoare, dar asta-i altă poveste. Şi USR PLUS avea un potenţial enorm pe care liderii l-au risipit pe nimicuri. A doua ocazie de această anvergură n-o să mai apară pentru partidul creat în stradă – şi o să vedeţi că Dan Barna nu se va da dus de la şefie până ce nu va pune partidul cu botul în ţărână. Dimpotrivă, şi-a ascuţit pliscul şi a început să muşte tocmai de unde trebuie să se hrănească mâine, în vreme ce Ludovic Orban şi Eugen Tomac şi-au dat demisiile din pricina rezultatelor slabe. Părerea mea fermă, dar greu de demonstrat, este că acele sutimi care-i erau necesare PMP să depăşească buza pragului electoral nu le-a căpătat din pricină că Traian Băsescu şi-a băgat iar odrasla cea deşteaptă la înaintare; nu contează că EBA a candidat la Constanţa, efectul a fost difuz în toată ţara.

Despre ţară vorbeşte mult şi cel mai comentat şi mai înjurat partid al sfârşitului de an: AUR. Formaţiunea a răsturnat toate calculele sociologilor (singurul care a prevăzut intrarea lui în Parlament, înainte cu o săptămână de alegeri, a fost Mirel Palada) şi ale politicienilor, partid ce navighează fără să-i pese într-un noian al denigrărilor, care au început cu formaţiunea etnică maghiară (Kelemen şi Tánczos au fost primii care deplângeau accederea AUR în Legislativ) şi terminând cu neomarxiştii înfricoşaţi că agenda lor corect politică va deveni irelevantă. Indiferent de pandemie, activiştii AUR au dublat propaganda pe canale electronice cu o campanie electorală clasică, mergând în rural, în oraşe mici şi medii, în foste zone monoindustriale, locuite de oameni necăjiţi şi frustraţi, cărora le-au oferit o speranţă. Stupefiaţi de apariţia ca din neant a noului partid, cei care consideră că numai ei au dreptul de a sta la masă în România au umplut netul cu legenda că sunt produsul Moscovei. „AUR este un proiect rezultat din laboratoare neaoşe româneşti. Româneşti!!!! Din ţară şi din străinătate, dar româneşti!” – scrie Iulian Fota, director al Institutului Diplomatic Român, fost şef al Colegiului Naţional de Informaţii al SRI şi consilier pentru securitate naţională al fostului preşedinte Băsescu. E drept că prin AUR sunt câţiva inşi cu idei stranii, dar nici o forţă politică din Parlament, oricât de mare ar fi, nu-şi va putea vreodată impune credinţele proprii tuturor celorlalţi, deci nici AUR. Şi oricum am lua-o, viaţa parlamentară are regulile ei, în care se includ obligaţii morale şi, vrei-nu vrei, compromisuri pentru atingerea scopurilor. Dacă vor fi împotriva a tot şi toate, nonconstructivi şi provocatori de scandal, vor fi marginalizaţi şi din ce în ce mai puţin relevanţi. Abia de acum încolo vom vedea cât de inteligenţi cu adevărat sunt liderii săi.

M. GROZA

Comentarii:

comentarii

One comment

  1. AUR este singurul partid care spune NU extremiștilor maghiari.De aceea este denigrat de UDMR. Dar și de oportuniștii români din alte partide. Oportuniști – dar și proști!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.