Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Joi, în cadrul unei conferinţe de presă organizată de Casa Judeţeană de Pensii Harghita, directoarea executivă, Melinda Vezsenyi, împreună cu directoarea executivă adjunctă, Zsuzsanna Fejér, au prezentat detalii legate de implementarea noii Legi nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii. Această lege, care intră în vigoare de la 1 septembrie, modifică fundamental modul de calcul al pensiilor, înlocuind punctul de pensie cu punctul de referinţă.
„Conform actului normativ menţionat, punctul de pensie este înlocuit cu punctul de referinţă, iar pensiile stabilite pe baza legislaţiei anterioare se recalculează prin înmulţirea numărului total de puncte realizat cu valoarea punctului de referinţă, care astăzi, în momentul intrării în vigoare a legii, este 81 lei. Această recalculare s-a făcut din oficiu, aşa cum bine ştiţi, de Casa Naţională de Pensii şi, potrivit convenţiei încheiate cu Poşta Română, procesul de distribuire a deciziilor de recalculare este în curs. Practic, până pe 31 a 8-a ar trebui să fie distribuite toate deciziile”, a declarat Melinda Vezsenyi.
Ea a subliniat faptul că, în cazul în care noul calcul al pensiei ar avea ca rezultat o sumă mai mică decât cea pe care o încasează pensionarul în prezent, acesta nu va fi afectat. Legea prevede explicit că, în această situaţie, se va păstra cuantumul mai avantajos pentru pensionar.
Conform datelor prezentate, la nivel naţional, aproximativ 3,8 milioane de pensionari vor beneficia de majorări ale pensiilor, în timp ce în judeţul Harghita numărul acestora este de 59.138, reprezentând 82,95% din totalul pensionarilor din judeţ.
În judeţul Harghita, recalcularea pensiilor a adus o creştere medie de 621,41 lei. Directoarea Melinda Vezsenyi a detaliat distribuţia acestor majorări, specificând că 29.320 de pensionari au beneficiat de creşteri cuprinse între 1 şi 500 de lei, în timp ce 17.627 de pensii au fost majorate cu sume între 500 şi 1.000 de lei. De asemenea, un număr de 11.317 de pensii au fost majorate cu sume între 1.000 şi 2.000 de lei, 834 de pensii cu sume între 2.000 şi 3.000 de lei, iar 40 de pensii au fost majorate cu peste 3.000 de lei.
„Recalcularea pensiilor, conform noii legi, înseamnă determinarea cuantumului pensiei prin înmulţirea numărului total de puncte realizat cu valoarea punctului de referinţă prevăzută de lege. Asta reiterez pentru că de nenumărate ori primim această întrebare, ce înseamnă de fapt această recalculare. Din ce este compus numărul total de puncte realizat? Numărul total de puncte realizat se obţine din însumarea punctajelor anuale şi a numărului de puncte de stabilitate. Ce sunt punctele de stabilitate? Sunt puncte suplimentare acordate persoanelor cu stagii de cotizare contributiv. Subliniez contributiv, mai mari de 25 de ani”, a explicat directoarea executivă.
Ce sunt punctele de stabilitate şi cum se aplică?
Punctele de stabilitate reprezintă o componentă suplimentară acordată persoanelor care au realizat stagii de cotizare contributive mai mari de 25 de ani. Conform noii legi, se acordă 0,5 puncte pentru fiecare an peste 25 de ani, 0,75 puncte pentru fiecare an peste 30 de ani şi 1 punct pentru fiecare an peste 35 de ani. Aceste puncte se adaugă la punctajul total realizat de pensionar şi contribuie la recalcularea pensiei.
Directoarea adjunctă, Zsuzsanna Fejér, a adus detalii suplimentare despre situaţiile în care aceste puncte de stabilitate nu se acordă.
„Nu se acordă puncte de stabilitate pentru perioadele în care pensionarul a acumulat pensia din sistemul public cu venituri asigurate. De exemplu, pentru perioadele lucrate după pensionare sau pentru perioadele în care a beneficiat de pensie de invaliditate de gradul 3 şi a realizat venituri salariale. Nu se acordă puncte de stabilitate pentru perioadele necontributive. Care sunt perioadele necontributive? De exemplu, perioadele suplimentare acordate la vechimea de muncă pentru perioadele realizate în grupa 1 şi/sau a 2-a de muncă. La fel este considerată perioadă necontributivă perioada şomajului anterior datei de 1 aprilie 2001. Cum este perioada necontributivă şi perioada şomajului tehnic conform OUG 28 din 2009 sau OUG 4 din 2010”, a explicat aceasta.
Ea a subliniat faptul că, în conformitate cu legislaţia în vigoare, anumite perioade din viaţa unui asigurat, precum serviciul militar, studiile universitare cu frecvenţă, concediile de creştere a copilului după 2006 şi altele nu sunt incluse în stagiul de cotizare necesar pentru stabilirea punctajului de pensie.
Directoarea adjunctă a adăugat că, în urma recentei recalculări, aproximativ 12.000 de pensionari nu au înregistrat încă o creştere a pensiei. Cu toate acestea, a asigurat că niciun pensionar nu va suferi o diminuare a venitului, iar cei care beneficiază de indemnizaţie socială vor continua să primească suma minimă garantată de 1.281 de lei, indiferent de rezultatul recalculării. Această măsură a fost introdusă prin Ordonanţa de Urgenţă 6/2009.
Pentru a înţelege mai bine, directoarea adjunctă a explicat noua lege pe baza unui exemplu concret care vizează pensia recalculată a unui miner. „Un miner cu 20 de ani de vechime în subteran, să zicem că a realizat un număr total de puncte de 40,555. Aici menţionez că noi lucrăm cu cinci zecimale. Deci, a realizat un număr total de puncte de 40,5555, care împărţit la 20 are ca rezultat un punctaj mediu de 2,02777. Punctajul mediu anual de 2,02777 înmulţit cu valoarea punctului de pensie valabil la data prezentei de 2.032 lei are ca rezultat 4.120 lei. Asta este cuantumul pensiei la momentul actual al minerului.
Să vedem cu noua lege ce cuantum reiese. Pornim de la numărul total de puncte realizate de miner de 40,5555, înmulţit cu valoarea punctului de referinţă de 81 lei, are ca rezultat un cuantum al pensiei de 3.285 lei. Cuantumul rezultat fiind mai mic decât cel aflat în plată, adică de 4.120 lei, minerul va primi în continuare cuantumul mai avantajos, până la data la care se va obţine un cuantum al pensiei mai mare decât acesta ca urmare a majorării valorii punctului de referinţă”, a explicat Zsuzsanna Fejér.
Conform Legii nr. 360/2023, începând cu 2025 valoarea punctului de referinţă se majorează anual în ianuarie cu rata medie anuală a inflaţiei. La aceasta se adaugă 51% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat. Cifrele provin de la Institutul Naţional de Statistică.
Diferenţele în cuantumul pensiilor după recalculare se datorează schimbării formulei de calcul. Noua formulă acordă o importanţă mai mare perioadelor de cotizare peste limita de 25 de ani, în detrimentul stagiilor complete de cotizare specifice fiecărei categorii profesionale. Anterior, calculul pensiei se baza pe împărţirea sumei punctajelor anuale la stagiul complet de cotizare specific fiecărei categorii (de exemplu, 20 de ani pentru mineri, 35 de ani pentru lucrătorii din industria uşoară), la care se adăuga un indice de corecţie. Această metodă a fost înlocuită cu o formulă unică, care nu mai ţine cont de aceste particularităţi.
Printre noutăţile aduse de Legea nr. 360/2023 se numără şi majorarea pensiilor minime garantate şi a indemnizaţiei de însoţitor pentru pensionarii cu invaliditate de gradul 1. Începând cu 1 septembrie 2024, indemnizaţia de însoţitor va creşte cu 224 de lei, ajungând la 1.850 de lei, fiind calculată acum la 50% din valoarea salariului minim brut pe ţară garantat în plată. De asemenea, începând cu 1 octombrie 2024, pensiile mai mici de 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate. În prezent, se aplică un impozit de 10% pe sumele care depăşesc 2.000 de lei, însă noua legislaţie va ridica plafonul neimpozabil la 3.000 de lei.
În cadrul conferinţei, directoarea executivă Melinda Vezsenyi a precizat că au fost depuse cereri de revizuire a deciziilor, iar acestea sunt în curs de analiză. „Oamenii vin la ghişeul Casei de Pensii. Noi încercăm să le explicăm cât mai clar şi cât mai punctat.
De obicei, oamenii vin cu întrebare bine punctată. Uite aici, nu înţeleg asta. Şi atunci colegii mei încearcă să rezolve pe loc şi să explice ceea ce nu a înţeles pensionarul. Majoritatea sunt mulţumiţi cu răspunsul la întrebare. O parte din ei ţin neapărat ca să analizăm din nou dosarul. Şi atunci preluăm de la ei o cerere şi, bineînţeles, vom analiza şi în termenul stabilit de lege vom răspunde. (…) Din câte am analizat noi, aproximativ 80% din persoanele care vin la ghişeu pleacă cu răspunsul primit”, a declarat directoarea executivă.
EMILIA ŞERDEAN
