Numărul urşilor de pe fondurile de vânătoare administrate de DS Harghita este de trei ori mai mare decât efectivul optim

august 30, 2024 in Agricultură/Ecologie, Societate

Pe cele trei fonduri cinegetice câte mai administrează Direcţia Silvică (DS) Harghita în judeţ numărul urşilor este cu mult mai mare decât cel optim, fiind evaluate 123 de exemplare, ceea ce reprezintă de aproximativ 3 ori mai mult decât efectivul optim stabilit de specialişti pentru suprafaţa respectivă. Efectivul optim pentru speciile de interes cinegetic îl reprezintă numărul de exemplare aparţinând unei specii din fauna cinegetică, care habitează într-un fond cinegetic, într-o anumită structură populaţională şi asigură conservarea speciilor, produce minimum de pagube şi nu prezintă risc pentru populaţia umană.

Directorul DS Harghita a declarat că în fiecare an exemplarele din speciile protejate – urs, lup, râs şi pisică sălbatică – sunt evaluate de personalul silvic împreună cu reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului, chiar dacă nu au mai fost stabilite cote de extras la aceste animale, fiind excluse de pe lista speciilor admise la vânătoare. Astfel, numărul aproximativ al exemplarelor din aceste specii de pe fondurile cinegetice se cunoaşte, ceea ce ajută la monitorizare şi la statistică. În baza evaluării efectuate de lucrătorii de la ocoalele silvice şi în special cei care gestionează cele trei fonduri de vânătoare aflate în administrarea DS Harghita a rezultat că în primăvara acestui an erau 123 de exemplare de urs, în creştere faţă de 2023, când au fost 119.

„Iată că deja de la un an la altul a crescut numărul urşilor cu patru exemplare. Populaţia de urs nu s-a diminuat şi nici nu s-a menţinut, ci este în creştere. Din fericire, în fondurile de vânătoare pe care le gestionăm noi – Voivodeasa la Ocolul Silvic Topliţa, Bistricioara la OS Borsec şi Rezul Mare la OS Tulgheş – nu am avut incidente urs-om în care să fie afectată viaţa sau integritatea corporală a oamenilor”, a spus ing. Cătălin Mutică, care a precizat că cele mai multe atacuri au fost la animalele domestice crescute de oamenii din localităţile din apropierea fondurilor cinegetice. „Au fost destul de multe atacuri ale urşilor la stâne. Colegii noştri au făcut rapoarte şi a fost înştiinţată Agenţia pentru Protecţia Medului, conform procedurilor în vigoare”, a precizat directorul direcţiei silvice.

Pe cele trei fonduri de vânătoare, din cei 123 urşi evaluaţi, 37 sunt pe fondul cinegetic Voivodeasa, 39 pe fondul de la OS Borsec şi 47 pe fondul Rezul Mare de la OS Tulgheş.

Directorul DS Harghita a spus că acest număr de exemplare de urşi este cu mult mai mare decât numărul optim pe care ar putea să îl susţină cele trei fonduri cinegetice. Practic, a continuat acesta, în ultima perioadă urşii sunt de trei ori mai mulţi decât ar trebui să fie pe fondurile de vânătoare. „Numărul existent faţă de numărul optim este de peste trei ori mai mare. Din cauza aceasta presiunea este foarte mare”.

Conform acestuia, la nivel naţional, dar şi judeţean, foarte multe fonduri de vânătoare sunt gestionate de asociaţii de profil, iar evaluările efectuate de silvicultori şi de personalul gestionarilor fondurilor cinegetice sunt contestate de organizaţiile neguvernamentale pentru protecţia mediului şi a animalelor.

La nivel naţional există un proiect în derulare de monitorizare şi evaluare a populaţiei de urs din ţară. Proiectul este derulat de Ministerul Mediului în parteneriat cu Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” şi asociaţiile de vânătoare, dar în special cu Regia Naţională a Pădurilor (RNP) – Romsilva. Ing. Cătălin Mutică a precizat că datele preliminare ale acestei evaluări arată aproximativ acelaşi număr care a fost estimat în primăvară, poate chiar mai mare. Astfel că numărul de exemplare de urşi de pe teritoriul României este mult mai mare decât cel optim.

Cota de prevenţie aprobată pentru acest an este de trei urşi, câte unul pe fiecare din cele trei fonduri cinegetice administrate de DS Harghita

În acest an a fost modificată Legea vânătorii nr. 407 din 2006, după tragedia de la Buşteni, unde în luna iulie o tânără şi-a pierdut viaţa după ce a fost atacată de un urs agresiv. Noua modificare aprobată în 23 iulie a instituit două niveluri de intervenţie la specia urs. Este un nivel de prevenţie, în cadrul căruia a fost aprobat un număr de exemplare din specia ursului brun care poate fi recoltat anual prin vânători, sub coordonarea personalului tehnic de specialitate angajat al gestionarilor fondurilor de vânătoare, în scopul prevenirii atacurilor asupra oamenilor şi a pagubelor materiale cauzate de acest animal.

În acest an, s-a prevăzut un număr total de 426 de exemplare la nivel naţional care pot fi recoltate pentru prevenţie. Anul trecut această cotă a fost la jumătatea acestui număr. Pe cele trei fonduri cinegetice de DS Harghita au fost aprobate trei exemplare, câte unul la fiecare fond. În 2023 a fost prevăzut pe fondurile cinegetice administrate de DS Harghita un singur exemplar pentru prevenţie, care a fost recoltat de personalul tehnic de specialitate de la OS Topliţa. „Deci, nu a fost recoltat prin vânători străini sau în scopul unui câştig imediat, de altfel nici nu era legal să-l recoltăm cu vânători, cu titlu oneros”.

Al doilea nivel de intervenţie prevede un număr de exemplare de urşi care poate fi recoltat doar în cazurile prevăzute în Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 81/2021. Este vorba despre cazurile de urşi agresivi care în general atacă în intravilan, iar decizia de recoltare, ultimul tip de intervenţie, este luată de o comisie formată la nivel local din primarul sau viceprimarul unităţii administrativ-teritoriale pe raza căreia s-a produs evenimentul, jandarmi, un reprezentant al asociaţiei de vânătoare şi un medic veterinar.

Exemplarele de urşi bruni incluşi în cota de prevenţie se pot recolta şi cu vânători, cu titlu oneros, sub coordonarea personalului tehnic de specialitate angajat al gestionarului, dar în anumite condiţii, fiind limitate trofeele care pot fi păstrate de vânători. În lege se prevede că este interzisă recoltarea exemplarelor a căror blană depăşeşte 400 de puncte CIC, precum şi a femelelor însoţite de pui cu vârsta sub 2 ani. Blana şi craniul de urs se evaluează în conformitate cu metodologia Consiliului Internaţional de Vânătoare şi Protecţie a Vânatului (CIC). Vânătorul poate păstra blana doar pentru cele care nu depăşesc 400 de puncte CIC. Dacă din orice motive se recoltează exemplare a căror blană a fost evaluată la mai mult de 400 de puncte CIC, atât blana, cât şi craniul aparţinând exemplarului în cauză se predau structurii teritoriale de specialitate a Gărzii Forestiere Naţionale şi rămân în proprietatea publică a statului. Astfel de dispoziţii sunt şi în cazul altor specii, cum ar fi cerbul comun, la care, de asemenea, trofeele deosebite rămân la stat şi pot fi văzute în muzee cinegetice şi la expoziţii, fiindcă sunt bunuri naţionale. După evaluare, blana de urs se restituie gestionarului dacă nu depăşeşte 400 de puncte CIC. Pentru fiecare craniu de urs evaluat, se va achita la structura teritorială a Gărzii Forestiere Naţionale un tarif în funcţie de punctajul CIC: până la 54 de puncte CIC – echivalentul a 300 de euro; între 54,1 şi 60 de puncte CIC – echivalentul a 500 de euro; peste 60,1 puncte CIC – echivalentul a 700 de euro. Pentru craniile care provin de la exemplare de urs a căror blană depăşeşte 400 puncte CIC nu se achită tarife, acestea rămânând în proprietatea publică a statului.

Directorul DS Harghita a spus că aceste prevederi aprobate în această vară sunt noutăţi şi limitează gestionarii fondurilor de vânătoare în a face din această activitate profituri. În general, acolo unde sunt urşi în exces a fost aprobată o cotă de prevenţie de un urs sau doi. Conform sursei citate, cu un urs aprobat pentru recoltare nu o să fie o activitate profitabilă pentru un fond de vânătoare. Ing. Cătălin Mutică a precizat că în trecut erau cote de recoltare de 3-4 urşi pe fiecare fond cinegetic şi, într-adevăr, atunci era o activitate rentabilă, „dar, pe de altă parte, nici nu aveam atâtea probleme şi incidenţe între urs şi oameni sau pagube în rândul animalelor domestice ori în culturi agricole”.