4.761 de angajaţi în învăţământ din Harghita sunt în grevă generală; dintre aceştia, 3.564 (72,48%) sunt cadre didactice | Informația Harghitei - jurnal independent
miercuri , 19 iunie 2024
Home » Învățământ » 4.761 de angajaţi în învăţământ din Harghita sunt în grevă generală; dintre aceştia, 3.564 (72,48%) sunt cadre didactice
4.761 de angajaţi în învăţământ din Harghita sunt în grevă generală; dintre aceştia, 3.564 (72,48%) sunt cadre didactice

4.761 de angajaţi în învăţământ din Harghita sunt în grevă generală; dintre aceştia, 3.564 (72,48%) sunt cadre didactice

  • Prof. Kocs Ilona, lider FSLI: „Educaţia e la pământ, salariile la fel. (…) Un cadru didactic începător are un salariu de 2.200 de lei, mai puţin decât o femeie de serviciu de la Prefectură sau de la Consiliul Local”

Kocs Ilona, lidera filialei Harghita a Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) – zona Odorhei, răspunde de 72 de instituţii de învăţământ din judeţ, majoritatea din zona Odorhei, din Gheorgheni, Cristur şi de câteva din zona Ciuc.

„Asta înseamnă că am 3.129 de persoane membre ale FSLI, din care 2.814, reprezentând 89,93%, sunt acum în grevă, cu excepţia Inspectoratului Şcolar Judeţean şi a Liceului Marin Preda din Odorheiu Secuiesc, care găzduieşte un concurs naţional, la care participă elevi din toată ţara”, ne spune profesoara de matematică.

Greva nu este obligatorie, fiecare face cum consideră. Câţiva au renunţat la protest, ne spune doamna Kocs Ilona, mai mult de nevoie decât de voie, fiindcă au organizat în urmă cu două luni o excursie de trei zile, cu hotelul ocupat, autobuzul rezervat şi au suspendat greva pe durata acesteia, la întoarcere urmând să îşi reia protestul.

„Avem în grevă şi nesindicalişti; ei au dreptul să se alăture protestatarilor dacă depun cerere în acest sens, prin care se declară de acord cu solicitările sindicatului”, ne spune lidera FSLI – zona Odorhei.

În opinia multor grevişti, legile pentru dăscălime nu se mai respectă, iar proiectele rămân doar pe hârtie, nefinalizate de miniştrii Educaţiei care se schimbă aproape de la un an la altul.

„Educaţia e la pământ, salariile la fel – din 2017 trebuia să ni se dea o mărire de salariu pe Legea 153; tuturor li s-a dat, numai pentru Educaţie nu! Un cadru didactic începător are un salariu de 2.200 de lei, mai puţin decât o femeie de serviciu de la Prefectură sau de la Consiliul Local – care beneficiază şi de sporuri. Era vorba să se aloce educaţiei 6% din PIB, dar niciodată nu apucăm mai mult de 3%; măcar de ne-ar compensa cu rata inflaţiei. Am în sindicat o familie în care şi soţul şi soţia sunt profesori şi din salariile lor abia le pot asigura cele necesare celor patru copii ai lor. Directorilor li s-au luat zile din concediu şi li s-a redus perioada de vacanţă, iar femeile de serviciu nu primesc bani pentru munca pe care o desfăşoară în afara programului. Şi nu este indiferent dacă faci curăţenie la un birou sau la Consiliul Local Odorhei, de exemplu, unde vin câţiva oameni zilnic şi iei salariu mai mare decât femeia de serviciu de la şcoală, care spală toate culoarele după fiecare pauză, spală şi dezinfectează toate WC-urile şi dacă copilul aruncă ceva în budă – şi sunt mulţi care fac asta, să ştiţi – ea trebuie să scoată cu mâna. Este o diferenţă enormă, deşi ambele lucrează la stat”.

Pe de altă parte, atenţionează profesorii aflaţi în grevă, respectul faţă de cadrul didactic s-a diminuat până aproape la dispariţie în anumite cazuri, din varii motive: fie din cauza unor colegi de breaslă, fie din cauza lipsei educaţiei copiilor în familie.

„Noi, dascălii, ne dăm seama că avem mai puţine drepturi decât copiii şi părinţii lor: nu ai voie să îl cerţi pe copil, pe motiv că se ruşinează în faţa celuilalt, nu ai voie să-l lauzi, ca să nu se simtă ruşinaţi ceilalţi, nu mai avem voie să facem nimic. Asta nu face decât să îi lase pe copii să facă ce vor, în condiţiile în care educaţia din familie lasă mult de dorit. Noi suferim acum, dar în final vor suferi părinţii. Îmi spunea zilele trecute o bunicuţă că atunci când i-a spus nepotului său în vârstă de cinci ani să vină la masă, acesta a întrebat-o ce-i dă? Că dacă nu primeşte ce-şi doreşte, bagă cuţitul în ea”, a relatat prof. Kocs Ilona.

Prestigiul dăscălimii este la pământ, susţine lidera FSLI.

„Nu spun că nu există şi unii colegi care au contribuit la această stare de fapt, dar de aceea există inspectorate şcolare, comisii de disciplină la nivelul fiecărei şcoli, care au datoria de a sancţiona personalul didactic sau nedidactic al cărui comportament este reprobabil, punându-le în vedere că au la dispoziţie un termen pentru remedierea situaţiei sau a comportamentului, după caz, altminteri riscând demiterea. La unguri este o zicală: «O vacă bolnavă nu mânjeşte toată cireada», o scoţi de acolo şi pe restul le laşi în pace”, a adăugat interlocutoarea noastră.

Cadrele didactice afirmă că s-au săturat de promisiunile neonorate de ani buni.

„Am avut şedinţe online cu Bucureştiul şi marţi, şi miercuri, ni se promit multe, dar nu pentru acum, pentru că nu au timp. Iar decidenţii nu spun nimic, probabil îşi împart funcţiile. Şi mint, spun că sindicatele nu au venit la discuţii, că nu şi-au exprimat solicitările, ceea ce nu este adevărat, în condiţiile în care de luni de zile cerem şi spunem că nu este bine cum se desfăşoară lucrurile în prezent. Mai mult, nici ce scrie în lege nu se respectă”, menţionează prof. Kocs Ilona.

La rândul lor, părinţii sunt profund nemulţumiţi de decizia cadrelor didactice de a intra în grevă, mai ales cei care au copii în anii terminali, întrebând de ce s-au găsit să protesteze tocmai acum?

„Pentru că greva se poate face doar atâta timp cât nu ai un contract de muncă încheiat şi această perioadă este acum. Acum se discută despre încheierea noului contract de muncă şi probabil se trage de timp, ca să ajungem până la sfârşitul lunii iunie şi atunci vom mai putea să facem grevă abia peste doi ani. Ne-am dat seama că termenele se tot prelungesc intenţionat, să ajungem până la sfârşitul anului, ca să nu mai avem dreptul să facem grevă”, explică prof. Kocs Ilona.

Profesorul Emil Cojocaru, de la Federaţia „Spiru Haret”, ne spune că, potrivit evidenţelor, de la organizaţia pe care o conduce au fost în grevă 518 persoane – cadre didactice şi parţial personal auxiliar. În cursul zilei de marţi s-au retras, renunţând să protesteze, 48 de grevişti.

În zona Ciuc, din cele 22 de unităţi de învăţământ afiliate Federaţiei Spiru Haret, doar două şcoli nu au intrat în grevă: Şcoala Gimnazială „Liviu Rebreanu” din Miercurea-Ciuc şi Liceul Tehnologic „Petőfi Sándor” din comuna Dăneşti.

„În topul nemulţumirilor greviştilor se află legea salarizării. Situaţia în momentul de faţă nu este gravă, este foarte gravă, ţinând cont că nu există o salarizare motivantă. E vizibil, clar, de vreme ce un debutant are un salariu de 2.000-2.500 de lei şi logic ne întrebăm cum poate să trăiască şi să se regăsească în categoriile sociale, ce respect poate să primească din partea celorlalţi? E un lucru foarte important, care are drept urmare faptul că tinerii care vor să profeseze nu mai vin către învăţământ. Încă o problemă care îi nemulţumeşte pe sindicalişti sunt promisiunile pe care le repetă, vizavi de prioritatea Educaţiei, cei care conduc Guvernele şi în realitate nu este aşa; în realitate numai prorogări am avut în ultima perioadă. Printre alte revendicări se regăsesc şi cele legate de personalul de conducere, de îndrumare şi control, care în ultimii patru ani nu au beneficiat de nicio mărire de salariu. Foarte puţini candidaţi avem pe funcţiile de directori, pentru că un director are un salariu mai mic decât un profesor cu gradul I care predă la catedră, dar responsabilităţi mult mai mari şi acest lucru trebuie rezolvat. Aceleaşi nemulţumiri avem cu personalul didactic auxiliar pe Legea 153 a salarizării şi nu mai spun de personalul nedidactic – o femeie de serviciu ia în mână 1.900 de lei, o sumă mică, nemotivantă. Şi la noi încă e bine, că încă se mai găsesc femei de serviciu şi muncitori, dar în oraşele mari nu mai optează nimeni să lucreze în învăţământ. Şi nu trebuie să uităm o altă revendicare: investiţiile în educaţie să se facă în mod real, nu numai pe hârtie. Noi facem un apel către părinţi şi către elevi să înţeleagă situaţia concretă în care se află profesorii, că nu facem acest lucru împotriva părinţilor şi a copiilor, ci împotriva celor care conduc destinele ţării în ultimii cel puţin zece ani, în care nu s-a schimbat nimic. Fiecare elev este foarte important pentru noi şi avem tot respectul pentru părinţii lor, pe care îi rugăm să fie alături de noi. În toate programele şi reformele care s-au făcut până acum, cadrele didactice nu au fost consultate; au fost puse doar în situaţia în care au doar responsabilităţi, nu şi drepturi. Faptul că toată lumea se pricepe la învăţământ, mai puţin cei care lucrează în sistem, este o realitate. Şi încă un lucru foarte grav, din punctul meu de vedere, este birocraţia excesivă în educaţie. Dacă se doreşte să avem un învăţământ de calitate, trebuie să ne axăm pe activitatea concretă la clasă şi nu pe documente şi hârtii”, a detaliat liderul de sindicat.

Profesorul Emil Cojocaru, de la Federaţia „Spiru Haret”, apreciază, asemenea altor lideri de sindicate din educaţie la nivel naţional, demersul Asociaţiei Elevilor din Constanţa, care şi-a exprimat public susţinerea faţă de începerea grevei profesorilor, solicitând mărirea salariilor acestora.

Nu este grevă nici la Colegiul Naţional „Octavian Goga” din Miercurea-Ciuc, ne spune directoarea prof. Magdalena Dumbravă. „Noi avem statutul nostru, în care este prevăzut că greva se poate face numai cu acordul a două treimi din numărul total al membrilor de sindicat, procent care nu a fost întrunit”, a precizat prof. Magdalena Dumbravă.

„Nu am crezut niciodată că vom ajunge în asemenea situaţie. Noi, ca ţară, suntem îndatoraţi până la gât şi ne vindem ţara. Vin străinii, ne cumpără terenurile şi casele, că ai noştri nu au bani, iar omul needucat poate fi uşor dus de nas. Pe vremuri dascălul era respectat după munca depusă şi după rezultatele eforturilor sale; astăzi contează doar diploma, pe care o poţi cumpăra oricând cu bani, că dacă ai bani, ai şi diplomă. Tinerii profesori nu sunt motivaţi să vină la catedră, ce să facă cu 2.500 de lei din care trebuie să plătească o chirie, să mănânce o lună şi să se îmbrace? De multe ori elevii sunt mai bine îmbrăcaţi decât un profesor care şi-a tocit coatele pe băncile facultăţii, obţinând totul pe merit”, a concluzionat Kocs Ilona, lidera filialei Harghita a Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ – zona Odorhei.

Potrivit datelor centralizate la nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean Harghita, 4.761 de angajaţi în învăţământ sunt în grevă generală, din care 3.564 (72,48%) sunt cadre didactice. Prof. Demeter Levente, inspectorul şcolar general al Inspectoratului Şcolar Judeţean Harghita, a declarat că din totalul şcolilor de stat care funcţionează în Harghita, doar patru nu sunt în grevă. Excepţie fac şcolile private, care îşi continuă activitatea potrivit programului normal.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.