Ziua Limbii Române, sărbătorită în Harghita | Informația Harghitei - jurnal independent
sâmbătă , 1 octombrie 2022
Home » Cultură » Ziua Limbii Române, sărbătorită în Harghita
Ziua Limbii Române, sărbătorită în Harghita

Ziua Limbii Române, sărbătorită în Harghita

  • În organizarea Asociaţiei Învăţătorilor Harghiteni, miercuri, 31 august, s-a desfăşurat, în sistem online, evenimentul intitulat „Limba noastră cea română”

În deschidere, subsecretarul de stat Costel Lazăr a dat citire mesajului ministrului Culturii, Lucian Romaşcanu, cu prilejul Zilei Limbii Române.

Despre importanţa păstrării ei nealterată, despre frumuseţea şi dăinuirea de-a lungul veacurilor au vorbit, între alţii, subprefectul Marius Ţepeluş, consilierii judeţeni Teodor Dobrean şi Costin Hîrlav şi inspectorul şcolar general adjunct Cristinel Glodeanu.

La eveniment, mediul universitar a fost reprezentat prin prof. univ. dr. Mariana Marin de la Chişinău, preşedinta Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România – Filiala Republica Moldova, care s-a alăturat cercetătorilor şi scriitorilor cu preocupări în domeniul culturii, limbii şi istoriei române.

„Este un omagiu pentru limba noastră, un omagiu adus celor care, scoşi în afara hotarelor ţării, au păstrat cu religiozitate ideea de limba română – fraţii noştri basarabeni. Acolo unde în 31 august 1989 a avut loc magnifica proclamaţie a limbii române şi alfabetului latin pentru viitoarea Republică Moldova”, a arătat moderatoarea evenimentului, prof. Elena Mîndru, preşedinta Asociaţiei Învăţătorilor Harghiteni, dându-i cuvântul participantei de la Chişinău, care a susţinut prelegerea „Limba Română în Republica Moldova – peregrinări şi succese”.

Personalitatea întâiului Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Elie Miron Cristea, născut la Topliţa, a fost evocată de prof. dr. Costel Lazăr, în cadrul intervenţiei  „Miron Cristea – contribuţia la realizarea Marii Uniri”.

Mai puţin cunoscut este faptul că, în vremea studenţiei, pe când avea 27 de ani, tânărul Elie Miron Cristea i-a dedicat poetului Mihai Eminescu teza sa de doctorat, intitulată „Eminescu, viaţa şi opera. Studiu asupra unor creaţii mai noi în literatura română”, rezultatul a patru ani de cercetări ca bursier al Mitropoliei Ardealului, o lucrare a cărei valoare a rămas pentru multă vreme nerecunoscută. Despre ea a vorbit venerabilul profesor topliţean Ilie Şandru, în cadrul prelegerii „Miron Cristea – despre viaţa şi opera lui Mihai Eminescu”.

Suita prezentărilor a continuat cu intervenţia profesorului dr. Ciprian Fărcaş, care l-a omagiat pe scriitorul şi omul politic român originar din Bilbor „Octavian Codru Tăslăuanu – personalitate complexă”, declarat în 2021 cetăţean de onoare post-mortem al comunei natale, eveniment cu prilejul căruia a fost lansată colecţia „Octavian Codru Tăslăuanu – Spovedanii I-XV” (trei volume), ediţie îngrijită de lector univ. dr. George Bogdan Tofan, fiu al Bilborului.

Anul acesta, în data de 5 august, s-a împlinit un secol de la naşterea unuia dintre cei mai însemnaţi scriitori postbelici, care, prin opera sa, şi-a lăsat amprenta asupra multor generaţii: Marin Preda. Lui i-a fost dedicată ultima expunere din cadrul evenimentului, intitulată „Marin Preda 100 – scriitorul şi cuvântul lui”, susţinută de profesoara Simona Axinte, de la Liceul Teoretic „Marin Preda” Odorheiu Secuiesc.

La finalul manifestării dedicate Zilei Limbii Române, organizatoarea evenimentului, insp. şc. prof. Elena Mîndru, a lansat o chemare către colegii de breaslă:

„Colegilor învăţători, profesori, tuturor cadrelor didactice vă adresez îndemnul de a sărbători în fiecare zi limba română în cel mai bun mod, învăţându-vă elevii să vorbească corect, să scrie corect, să-şi cunoască rădăcinile, să o iubească, iar la rândul lor să o transmită nealterată generaţiilor care vin. Folosiţi ca oportunitate orice moment de a aduce omagiu personalităţilor care au creat arta, cultura, au cântat, au scris în limba română şi au făcut-o cunoscută lumii”, a concluzionat preşedinta Asociaţiei Învăţătorilor Harghiteni.

Evenimentul derulat în ultima zi a lunii august este parte dintr-un proiect al Asociaţiei Învăţătorilor Harghiteni, intitulat „Ctitori de neam”, realizat cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului, prin Serviciul Dezvoltare Comunitară din cadrul Direcţiei Generale Guvernare Deschisă, Relaţii Publice şi Cooperare.

Membrii Cenaclului „Buna Vestire” au sărbătorit Ziua Limbii Române la Topliţa, alături de scriitorii locali

Moderatorul întâlnirii a fost Gheorghe Filip, care a recitat din poezia clasică, dar şi epigrame din volumul personal „PASPARTU”.

Poetul Ionel Simota, preşedintele Asociaţiei Cenaclului Literar „Buna Vestire”, a subliniat importanţa şi necesitatea acestor întâlniri în numele limbii române, pentru promovarea lecturii şi scrisului, pentru păstrarea şi transmiterea identităţii noastre culturale.

Iar scriitorul Daniel Întuneric a evocat, la rândul său, personalitatea primului Patriarh al României, Miron Cristea, teolog şi filolog, publicist, om politic şi autorul primei lucrări de cercetare ştiinţifică despre viaţa şi opera poetului naţional Mihai Eminescu.

La întâlnirea cu scriitorii locali, profesorul-scriitor Ilie Şandru a rememorat şi împărtăşit celor prezenţi emoţionante momente de la prima sărbătorire a limbii române în Republica Moldova, eveniment la care a participat în urmă cu mai bine de trei decenii, la 31 august 1990.

Membrilor Cenaclului Literar „Buna Vestire” li s-au alăturat în demersul dedicat celebrării Zilei Limbii Române un număr mare de autori locali, între aceştia Ionela Tudor, psiholog de profesie şi autoarea mai multor volume de carte, doamnele Zaiţ Ana Maria, Mihaela Pop, Livia Pui şi domnul Daniel Voica.

Cu acest prilej, învăţătoarea Viorica Macarie şi-a prezentat o parte din lucrările personale, dar şi volumul colectiv scos de Asociaţia Învăţătorilor Harghiteni despre istoria învăţământului românesc în judeţul Harghita.

Prezentările de carte au fost completate de piese muzicale care slăvesc „dulcea şi frumoasa limbă românească”, aşa cum o numea Gheorghe Sion, fost scriitor român, membru al Academiei Române şi al Astrei, interpretate cu sensibilitate de interpreta Cora Munteanca şi de tânăra Noémi Maria Balogh, care a cântat pentru prima dată singură la o întâlnire a cenaclului, de obicei fiind însoţită de mama ei, Adriana Balogh.

Pentru final am păstrat intervenţia plină de simţire a profesoarei şi scriitoarei Ramona Ionela Moldovan, membră a Cenaclului „Buna Vestire” din Miercurea-Ciuc.

„Cu toată bogăţia, diversitatea şi forţa sa expresivă, limba română a fost celebrată de-a lungul timpului, chiar în absenţa unei zile naţionale, de marii ei scriitori, gânditori, filosofi şi poeţi, ale căror opere au crescut-o şi transmis-o din generaţie în generaţie, testamentar aproape, ca pe un fir al Ariadnei, identitar, a cărui pierdere înseamnă, de fapt, pieire. Dintre toate cuvintele frumoase scrise despre limba română, cel mai profund mi se pare versul «Limba română este PATRIA mea» (Nichita Stănescu). Etimologic, «PATRIE» provine din latinescul «PATER», şi, chiar şi numai prin acest memento, readucem la lumină semnificaţii pierdute în tocirea lemnoasă a cuvântului. Limba Română – patria – devine astfel spaţiu protector (cum altfel te poţi simţi în casa tatălui?), depozitar al identităţii naţionale, scară către cer, care ne aşează pe axa demnă a verticalităţii… Pentru orice om, oricât de înstrăinat ar fi, limba lui maternă înseamnă acasă”.

DANIELA MEZEY

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.