Zece titluri propuse de Ziua Naţională a Lecturii

februarie 15, 2024 in Cultură, Învățământ, Timp Liber

Personalităţi din diferite domenii i-au provocat pe elevii harghiteni să citească, recomandând cărţi care i-au inspirat atunci când le-au lecturat, cărţi despre copilărie, de aventuri, cărţi în care se poate regăsi oricine
Aproape cinci mii de elevi au primit aceste provocări, iar în perioada următoare vor trebui să aleagă o carte, să o citească şi apoi să trimită o scrisoare celui care a propus-o

Joi, 15 februarie, dată la care este marcată Ziua Naţională a Lecturii, elevii harghiteni au participat la o oră altfel de Limba şi literatura română. O oră desfăşurată online, la care au participat 4.706 elevi harghiteni şi 227 de profesori din 83 de şcoli, precum şi 10 invitaţi din diferite domenii. O oră în care au avut ocazia de a primi 10 recomandări de cărţi, iar pe baza descrierii lor, precum şi a motivării propunerii, să aleagă un titlu şi apoi să citească cartea. Această oră specială a făcut parte din proiectul „Provocare la lectură – Ora de limba şi literatura română… altfel” care, în organizarea Inspectoratului Şcolar Judeţean Harghita, la iniţiativa inspectoarei de Limba şi literatura română, prof. Manuela Nicoleta Stîngă şi a elevilor de la liceele „Tamási Áron” şi „Marin Preda” din Odorheiu Secuiesc, se desfăşoară pentru al treilea an la rând.

Prof. Manuela Nicoleta Stîngă spunea în deschiderea orei că se încearcă crearea unei noi poveşti, „să ne legăm prin gânduri, emoţii, prin cuvinte, prin priviri, apoi prin scrisori, unii de ceilalţi”.

„Dragi elevi, provocarea pe care v-o adresăm astăzi este să deschideţi o carte pentru a vedea ce au gândit alţii, apoi să o închideţi pentru a gândi. Şi ce aţi gândit voi, o să vă rog să puneţi în scrisori şi să intraţi în dialog cu invitaţii noştri de astăzi”.

Invitaţii ediţiei din acest an au fost prezentaţi de către elevi ai celor două licee din Odorheiu Secuiesc: Hanna Kovács, Janka Orbán, Tudor Ursu şi Victor-Andrei Caldare.

De la război la aventurile copilăriei, de la lumea tehnică la cea a imaginaţiei

Cei zece invitaţi ai ediţiei din acest an au propus câte o carte pe care au ales-o în funcţie de emoţia trăită atunci când au citit-o, de mesajul ei sau pentru că ulterior lecturii şi-au dat seama că s-au regăsit în ea.

Dana Anton este o fostă elevă olimpică la Limba şi literatura română, iar acum este avocat. I-a provocat pe elevi să citească „Hoţul de cărţi”, de Markus Zusak, acţiunea din carte având loc în Germania nazistă, la începutul anului 1938.

A propus acest roman pentru că „deşi acţiunea are loc într-un mediu neprietenos cu personajul, cartea îndeamnă la lectură, îndeamnă la curaj, îndeamnă la prietenie”.

Vladimir Anton este cunoscut ca regizor care lucrează la Teatrul „Csíki Játékszín”. A propus o carte puţin mai scurtă, pe care a citit-o pe la 17-18 ani şi încă ţine minte cum l-a făcut să se simtă, ce a simţit atunci când a lecturat-o.

Provocarea este „L-am servit pe regele Angliei”, scrisă de Bohumil Hrabal, un scriitor ceh.

Referindu-se la cartea propusă, spunea că „m-a ajutat să-mi descopăr vocabularul, pentru că simţeam foarte multe lucruri, aveam foarte multe lucruri în mine, dar nu prea ştiam să le scot. Ce face ideea limbii şi ideea vocabularului e că, învăţând să-l folosesc, pot să scot din mine lucruri, să formulez lucruri pe care le gândesc şi le simt. Şi un vocabular, cu cât e mai bogat, cu atât pot să fac asta mai uşor. (…)

În momentul acesta, AI poate e mai interesant decât orice, dar şi Inteligenţa Artificială, ca să funcţioneze, să ştiţi că citeşte. Nici Inteligenţa Artificială nu funcţionează fără lectură (…)”.

Dragoş Asaftei, fotograf, a prezentat o carte care porneşte de la vise şi ajunge la visuri. Este o carte despre doi alpinişti britanici – Joe Simpson şi Sikmon Yates, iar visul lor a fost să escaladeze Vârful Siula Grande din Anzii Peruvieni. Iar despre ea, Dragoş Asaftei spunea că „sunt sigur că povestea celor doi vă va inspira, indiferent de cât de aproape sau departe e muntele pentru fiecare dintre voi”. Este vorba de „Căzând în gol”, a lui Joe Simpson.

Bedő Melinda, bibliotecară, a ales o carte a doi fraţi români: Filip şi Matei Florian – „Băiuţeii”. „Citind cartea, vom înţelege că Drumul Taberei din Bucureşti nu diferă foarte mult de cartierul Florilor din Gheorgheni, de Budvár din Odorheiu Secuiesc sau alte cartiere din oraşe mai mari sau mai mici.

Recomand romanul acelor tineri care au oarecare antrenament de lectură şi interes pentru trecutul recent”, îşi motiva alegerea Bedő Melinda.

Un alt fotograf – Dávid Botond a ales o carte pe care a recomandat-o ca o sursă de inspiraţie pentru cei care o vor citi. Este vorba de „Shoe Dog”, scrisă de Phil Knight şi care reprezintă memoriile fondatorului mărcii Nike.

Provocarea prof. univ. Tódor Erika-Mária a fost „Cum să spui te iubesc”, de Robert Ersten. A propus cartea datorită titlului, care sugerează că este vorba de un sentiment uman. În roman apar personaje tinere, care caută soluţii personale despre cum să vorbească, cum să-şi formuleze propria identitate.

„M-am gândit să vă propun un roman care e scris într-o limbă accesibilă, într-o limbă a tinerilor de astăzi şi de aceea m-am gândit că, probabil în vacanţă, chiar în timpul călătoriilor voastre, aş dori să citiţi ceva în care vă regăsiţi, în care vă recunoaşteţi”.

Câştigător al primelor două ediţii ale Provocării la lectură, inspector şcolar general Demeter Levente a făcut din nou o propunere interesantă: „Micul Prinţ” al lui Antoine de Saint-Exupery, după ce anii trecuţi recomandările „Băieţii din strada Pál” al scriitorului Molnár Ferenc şi „Aventurile lui Tom Sawyer” aparţinând scriitorului Mark Twain au fost cele mai alese de către elevi.

Spunea că este o carte care ne provoacă fantezia, care este foarte cunoscută şi care a fost publicată pentru prima dată acum 81 de ani, fiind considerată o capodoperă a literaturii universală. Este scrisă mai ales pentru copii, dar cred că poate fi înţeleasă cu adevărat numai la a doua, a treia citire şi poate numai când devenim adulţi. „Micul Prinţ” reprezintă puritatea şi inocenţa copilăriei, iar întâlnirea cu el ne aminteşte să nu uităm de aceste calităţi în lumea noastră adesea complicată şi tumultoasă.

Primul snowboarder român participant la Jocurile Paralimpice, Mihăiţă Papară, a propus o carte care a făcut parte din copilăria multora dintre noi. Este vorba despre „Aripi de zăpadă”, al patrulea volum din seria celor cinci apărute sub titulatura „Cireşarii”, semnate de Constantin Chiriţă.

Este o serie care i-a stârnit emoţii atunci când a citit-o, putând să se identifice cu povestea personajelor, care trec prin diferite aventuri, şi care i-a provocat emoţii şi acum, când a rememorat anumite întâmplări.

Mesajul de final al lui Mihăiţă Papară adresat elevilor a fost să citească orice şi să o facă din plăcere.

Prefectul judeţului Harghita, Petres Sándor, a dorit să facă mai mult o pledoarie pentru citit şi a propus romanul „Băiatul cu pijamale în dungi”, scris de John Boyne.

Este o carte despre cel de Al Doilea Război Mondial şi spunea că a ales o carte despre război pentru că în ultimii 80 de ani am fost feriţi de această experienţă, dar acum poate suntem mai aproape de aceasta decât am fost vreodată în ultimele opt decenii. Şi atunci este bine să încercăm să aflăm ce înseamnă războiul.

„Ceea ce este inedit la această carte este că e scrisă într-un limbaj adresat copiilor, tinerilor, nu este un documentar, nu este un roman istoric, nu este nici măcar vorba despre un personaj principal care să fie evreu sau să fie dintre naţiunile învingătoare. Războiul este prezentat prin percepţia unui copil german de 9 ani. Un copil născut şi crescut la Berlin”, spunea Petres Sándor, care a dorit să ofere şi un răspuns la o mai veche întrebare: Care este cea mai bună carte? – „Cea mai bună carte este cea pe care o citiţi”.

Doctorand Andrei Vodă a ales o carte care – spunea el – pe lângă aspectele de natură religioasă şi istorică, simbolistică chiar, aduce foarte multe informaţii din zona tehnică.

Este vorba de „Origini”, semnată de Dan Brown, autor cunoscut şi pentru Codul lui Da Vinci sau Infernul. În carte, mai preciza Andrei Vodă, pot fi găsite o sumedenie de informaţii despre istorie, religie, ezoterism, dar şi ştiinţă, inovare, cercetare.

În încheierea acestei ore altfel de Limba şi literatura română, Manuela Stîngă spunea că-şi doreşte „să rămână ceva din această sărbătoare a lecturii. Că am fost împreună, că a fost o sărbătoare a lecturii şi o sărbătoare a omului care citeşte, că au rămas nişte titluri la care să vă gândiţi împreună cu profesorii voştri, să le luaţi în seamă pe fiecare în parte”.

LIVIU CÂMPEAN