Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
- Expoziţia poate fi vizitată la sediul Muzeului Oltului şi Mureşului Superior din Miercurea-Ciuc, până la sfârşitul acestui an
- Principalul obiectiv al expoziţiei este să facă cunoscute cetăţile dacice din această zonă
Expoziţia itinerantă „ZBOR (Ziduri, Bastioane, Oraşe, Ruine) – Mai aproape de cetăţile dacice din estul Transilvaniei” a fost vernisată, vineri, la Muzeul Oltului şi Mureşului Superior din municipiul Miercurea-Ciuc. Expoziţia îşi propune să facă cunoscute cetăţile dacice din această zonă, considerată ca fiind a doua ca importanţă, după Sarmizegetusa Regia, după numărul descoperirilor şi va putea fi vizitată până în luna decembrie.
Expoziţia aduce în faţa publicului, pentru prima dată, imagini aeriene spectaculoase ale „cuiburilor de vulturi” construite în trecut de daci pe marginile înalte ale depresiunilor din estul Transilvaniei, modele digitale ale fortificaţiilor, precum şi reconstituiri grafice ale siturilor şi peisajelor realizate de artistul Radu Oltean, pe baza documentaţiei arheologice concepute de specialişti.
De asemenea, vizitatorii vor avea ocazia să vadă expuse şi 133 de piese arheologice din patrimoniul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, descoperite în ultimii ani, cu ocazia cercetărilor arheologice, în trei importante situri din a doua epocă a fierului din estul Transilvaniei, din judeţul Covasna: aşezarea şi cimitirul de la Olteni – Cariera de nisip, zona de cult de la Reci – Dobolika (2016) şi centrul de putere fortificat de la Covasna – Cetatea Zânelor. Varietatea şi complementaritatea funcţionalităţii şi organizării spaţiale a celor trei situri descriu complexitatea culturii materiale şi spirituale specifice tracilor de nord din a doua epocă a fierului, atât din secolele V-III î.Hr., cât şi din perioada secolelor I î.Hr. – II d.Hr.
Potrivit organizatorilor, expoziţia are la bază o serie de postere ce prezintă informaţii sintetice, într-un format grafic atractiv, despre principalele cetăţi şi centre de putere dacice din estul Transilvaniei, cum sunt Racoş Tipia Ormenişului (judeţul Braşov), Jigodin (judeţul Harghita) şi Cernat (jud. Covasna), dar şi despre faimoasele tezaure de piese de argint descoperite la Sâncrăieni şi Surcea. În cadrul expoziţiei se va organiza şi proiecţia a trei filme documentare ce vor detalia tematica siturilor fortificate dacice. O hartă digitală interactivă a cetăţilor va putea fi accesată în timp real de vizitatorii muzeului, oferind ocazia realizării unor adevărate călătorii virtuale în trecut.
Materialele expoziţionale au fost realizate în cadrul proiectului cultural „ZBOR (Ziduri, Bastioane, Oraşe, Ruine). Mai aproape de cetăţile dacice din estul Transilvaniei”, implementat de Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu-Gheorghe, judeţul Covasna, în perioada iunie-noiembrie 2016, în parteneriat cu Asociaţia Culturală „Cetatea Dacică-Valea Zânelor” din Covasna, Asociaţia Cultural-Ştiinţifică „Carpaţii Răsăriteni” din Sfântu-Gheorghe, Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti, fiind co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional, Bucureşti.
Şefa Secţiei Muzeul Oltului şi Mureşului Superior (MOMS) din cadrul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, muzeograf dr. Ana Dobreanu, le-a explicat elevilor de la Colegiul Naţional „Octavian Goga” din Miercurea-Ciuc, prezenţi la vernisaj, că „tematica expoziţiei ne invită la o întoarcere în timp de milenii, într-o vreme în care în estul Transilvaniei dacii construiau cetăţi”.
La rândul său, muzeograful Dan Ştefan, de la Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, le-a spus liceenilor că „vorbim despre o perioadă în care preistoria se îngemănează cu primele informaţii pe care le avem din surse istorice şi atunci cercetarea noastră devine şi mai interesantă”. „Am încercat să fim mai aproape de cetăţile dacice cu pasul, cu maşinile noastre de teren, am constatat că dacii au fost chiar curajoşi, pentru că şi-au construit întotdeauna punctele fortificate pe cele mai înalte piscuri. De câte ori am putut, ne-am ridicat şi în aer şi am folosit echipamente moderne, camere de fotografiat şi de filmat montate pe drone şi ceea ce am văzut, dincolo de istorie, am văzut că toate aceste locuri sunt foarte frumoase”, a explicat muzeograful Dan Ştefan.
Ne aflăm în faţa unei zone foarte dezvoltate, practic a doua ca importanţă, dacă ne luăm după numărul de descoperiri, după cea de la Sarmizegetusa Regia
Muzeograful Magdalena Ştefan, tot de la Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, a declarat că expoziţia ce a fost vernisată vineri „vrea să atragă atenţia asupra unei categorii de patrimoniu arheologic şi natural, care este foarte specific zonei în care ne aflăm şi care ar putea avea un potenţial, pe viitor, de a reprezenta un element de brand cultural”. Muzeograful a spus că această zonă fiind una de graniţă, „diversele autorităţi care au controlat zona, fiind o poartă, au încercat să o fortifice, să o apere, să blocheze tranzitul, să pună vamă şi de aceea găsim multe fortificaţii, din toate epocile”. „Şi pentru perioada dacică găsim peste 30 de astfel de puncte fortificate, ceea ce cumva ne arată că ne aflăm în faţa unei zone foarte dezvoltate, practic a doua ca importanţă, dacă ne luăm după numărul de descoperiri, după cea de la Sarmizegetusa Regia. Dar, în timp ce zona de la Grădiştea Muncelului este mult mai bine cunoscută de public, sud-estul Transilvaniei mai necesită poate şi aportul autorităţilor şi mai multe cercetări – acesta este (…) principalul obiectiv al cercetărilor noastre, al expoziţiei – să aducem zona în atenţie. Şi încă un lucru interesant: în aceste locuri, care sunt ocupate de cetăţi dacice, de multe ori găsim şi fortificaţii vechi, de epocă medievală, deci sunt locuri care şi-au păstrat importanţa strategică de-a lungul istoriei şi de aceea ele sunt reprezentative pentru comunităţi largi”, a spus muzeograful Magdalena Ştefan.
Şeful Secţiei de Cercetare şi Valorificare Patrimoniu de la Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Dan Buzea, a declarat că acest proiect este o continuare a unor preocupări ştiinţifice şi de cercetare începută în urmă cu mai bine de 20 de ani. „În mare parte, practic, acest proiect este o continuare a unor preocupări ştiinţifice şi de cercetare, atât arheologică, sistematică, preventivă sau noninvazivă începută de Muzeul Carpaţilor Răsăriteni încă de prin anii ’95-’96, continuate şi dezvoltate, normal, în această zonă a estului Transilvaniei. Cercetări care mai nou am încercat să le și valorificăm din punct de vedere ştiinţific prin diferite manifestări organizate chiar la Miercurea-Ciuc, Sfântu-Gheorghe, colocvii, sesiuni ştiinţifice şi în care practic s-a ajuns şi la etalarea din punct de vedere expoziţional”, a spus Dan Buzea.
Acesta a explicat că „o primă etapă în care piesele din această perioadă a Epocii fierului au fost expuse la Miercurea-Ciuc a fost în 2008, în cadrul unei expoziţii intitulată Dacia preromană”. „Apoi, în paralel, muzeul a continuat cercetarea şi documentarea acestei perioade în decursul anilor şi, tot aşa, în cadrul muzeului a existat şi preocuparea pentru restaurarea patrimoniului descoperit şi conservarea lui, astfel încât astăzi sunt aduse piese restaurate chiar în 2014, care nu au putut fi valorificate în expoziţia mare din 2008”, a declarat Dan Buzea.
Potrivit acestuia, în situl de la Olteni – Cariera de nisip, în urma cercetărilor arheologice au fost descoperite 10 morminte din secolele V-IV î.Hr. – „cam cea mai veche necropolă din această perioadă din întreaga Transilvanie” – şi o aşezare contemporană cu necropola, fiind expuse 55 de vase. De asemenea, la acest sit au fost identificaţi şi 15 indivizi cu vârste de la 7 la 45 de ani.
Dan Buzea a declarat că o altă descoperire prezentată în această expoziţie este situl arheologic de la Reci – Dobolika, care este un sit nou-identificat. Acest sit a fost investigat pe o suprafaţă de 3.000 de metri pătraţi şi au fost descoperite 110 gropi în această zonă sacră a dacilor. În cadrul expoziţiei de la Miercurea-Ciuc „s-a încercat expunerea celor mai reprezentative piese, deosebite ca valoare şi, să spunem, anumite tipuri de materiale care au putut ajunge în lumea aceasta a dacilor sub formă de schimb, import”.
O altă parte a expoziţiei este formată din piese şi obiecte identificate cu ocazia cercetărilor sistematice de la Covasna – Cetatea Zânelor, „cercetări pe care le coordonează d-na dr. Viorica Crişan împreună cu d-nii dr. Valeriu Sârbu şi dr. Paul Pupeză, cercetări care reflectă preocuparea pentru valorificarea acestui sit. Şi am încercat să expunem şi aceste piese, cu descoperirile monetare de la această cetate plus vasele care au fost restaurate până la nivel de 2010”.
„Practic, de data aceasta expoziţia cuprinde situri din zona judeţului Covasna, dar intenţia şi preocuparea noastră este ca această expoziţie să fie dezvoltată şi cu materiale din Harghita, Braşov, poate chiar şi din exteriorul Curburii. (…) Şi poate în 2018, cu ocazia Centenarului, să poată fi valorificat acest patrimoniu arheologic la o scară mai largă”, a mai spus şeful Secţiei de Cercetare şi Valorificare Patrimoniu. Acesta şi-a exprimat speranţa ca până la finalul anului expoziţia să aibă impact şi să existe un flux mare de vizitatori. De asemenea, pentru elevii care vor vizita expoziţia, reprezentanţii MOMS le-au pregătit şi ateliere, „în care vor modela ceşcuţa dacică sau alte tipuri de modele”.
Noaptea Muzeelor la MOMS
Expoziţia ZBOR – Mai aproape de cetăţile dacice din estul Transilvaniei a putut fi vizitată şi sâmbătă seara, cu ocazia participării MOMS, pentru a doua oară, la evenimentul Noaptea Muzeelor. De altfel, MOMS a fost singurul muzeu din Miercurea-Ciuc care şi-a deschis porţile sâmbătă seara.
Sâmbătă seara, vizitatorii au putut să viziteze şi expoziţia „Interior tradiţional”. Interiorul reconstituie o odaie tradiţională în care sunt expuse piese de mobilier – pat, blidar, ladă de zestre, unelte folosite în industria casnică textilă – caier de lână, fus, roată de tors, război de ţesut, costume populare din zona etnografică Harghita, textile cu rol funcţional şi decorativ, vase ceramice pictate etc.
Consemnare de Şt. PĂTRÎNTAŞ
