Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
- A fost o ediţie specială, în acest an Organizaţia Patronală a Turismului Balnear din România împlinind 30 de ani de activitate neîntreruptă
Zeci de persoane au participat la evenimentul organizat la iniţiativa Organizaţiei Patronale a Turismului Balnear din România (OPTBR) în perioada 18-19 octombrie 2023, desfăşurat la Centrul de Conferinţe al Hotelului Ciucaş din Băile Tuşnad. La lucrările Congresului au luat parte investitori şi manageri de pe piaţa Balneară şi de Wellness, agenţii de turism, reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale, parteneri interni şi internaţionali din mediul asociativ, producători şi distribuitori de produse şi de echipamente destinate sectorului de turism balnear, reprezentanţi ai mediului academic şi ai presei.
Ceremonia de deschidere a fost condusă de preşedintele OPTBR, domnul Nicu Rădulescu, alături de gazdele Molnár Ákos – director general al Hotelului O3zone şi de reprezentanta Hotel Ciucaş, Ioana Marian – fondator despreSpa.ro, partenerul principal al Congresului, de Thierry Dubois – preşedinte şi Csilla Mezősi, secretar general european Spas Association.
Intrând pe ordinea de zi a Congresului, pentru început a fost analizată evoluţia turismului balnear şi de wellness în perioada 2022 – 2023, trendurile actuale, colaborarea cu autorităţile centrale şi locale, provocările şi oportunităţile generate de această perioadă, activitatea grupului de turism balnear de la Ministerul Ecomomiei, Antreprenoriatului şi Turismului – MEAT, proiectele pieţei SPA din 2023, cu participarea Simonei Constantinescu din partea Federaţiei Industriei Hoteliere din România, a domnului Adrian Voican – reprezentant al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism – ANAT, Molnár Ákos (Tuşnad SA), a primarului staţiunii Băile Tuşnad, domnul Butyka Zsolt şi a doamnei Ioana Marin de la despreSpa.ro.
„Au trecut 17 ani de când am început cu Bursa şi Forumul balnear, într-o situaţie în care ne-am gândit că şi turismul balnear din România ar avea nevoie de ceva care să îl identifice cu piaţa aceasta extraordinară pe care o are ţara noastră şi care este poate cea mai veche piaţă a turismului din zona balneară. Nu a fost uşor, m-am străduit mult, am luat ca model Bursa Dunăreană pe care o făcusem în 2002-2003, am crescut încetul cu încetul şi iată-ne acum la a XVII-a ediţie a Congresului. Mă uit în jur acum cu bucurie şi cu o oarecare mândrie la faptul că am reuşit să aducem lângă noi nu numai medicii de specialitate pe care mi i-am dorit dintotdeauna, şi sunt medicii cei mai buni la ora actuală, dar iată că am reuşit să aducem alături de noi terapeuţi, să aducem alături de noi activitatea de SPA şi Wellness şi să putem oferi un produs turistic complex, pentru că dacă Dumnezeu ne-a dat aceste daruri minunate care sunt resursele balneare, ne-a dat şi acest tip de medici care au background-ul pe care Asociaţia Europeană îl remarcă tot timpul la noi, fiind foarte buni şi având alături de ei personal auxiliar excepţional. De ce nu am valorifica toate acestea pentru a face din România o ţară turistică balneară? Mă bucur mult că alături de noi sunt şi cei care ne valorifică: Agenţiile de Turism – şi sunt trei-patru mari Tour-Operatori care fac acest lucru, colegi care au lucrat cu mine în minister, trudind împreună la căruţa Balneologiei româneşti şi alţi colegi care fac cercetare. Iată, sunt 30 de ani de când organizaţia noastră (OPTB – n.a.) a funcţionat continuu, cu un mic impas în perioada pandemiei COVID-19. Dar am reuşit să ne revenim şi am mai reuşit ce ne-am dorit dintotdeauna: să ieşim în afara României. Iar azi avem colegi premiaţi în semn de recunoaştere a activităţilor lor internaţionale. Am ajuns la ora actuală să fim în pole position”, a detaliat preşedintele OPTBR.
Au urmat alte dezbateri pe teme precum Importanţa educaţiei şi pregătirii profesionale pentru oferirea de servicii balneare şi de SPA de calitate şi adaptate noului profil al consumatorilor de tratamente şi de SPA; Provocările şi soluţiile identificate pentru menţinerea calităţii actului medical în centrele medicale din staţiunile balneare şi adaptarea la noile cerinţe ale oaspeţilor – detaliate de dr. Mihaela Cucu de la Ana Health Eforie, dr. Iulia Belc de la Sanatoriul Techirghiol, dr. Mihai Berteanu de la Societatea Română de Reabilitare Medicală şi dr. Gabriela Dogaru de la Asociaţia Română de Balneologie; Recomandări cu privire la pregătirea echipei de terapeuţi pentru sporirea calităţii serviciilor SPA oferite atât în baze de tratament, cât şi în centre SPA, strategiile motivaţionale pentru retenţia personalului bine pregătit şi mute alte subiecte dedicate.
Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului a fost reprezentat la eveniment de Alina Cârlogea, care a adus în atenţia participanţilor strategia pentru dezvoltarea turismului balnear şi Eco-turismului, care beneficiază de strategii sectoriale aprobate prin Hotărâre de Guvern.
„Obiectivul general al acestei strategii este dezvoltarea şi promovarea ofertei din turismul balnear şi are patru obiective strategice subsecvente celui general: promovarea unui parteneriat public-privat de dezvoltare a unui turism de sănătate – aici vorbim despre turism balnear la care se adaugă partea de prevenţie de Wellness, o parte de poziţionare inovatoare – vorbim despre un turism verde şi aici este legătura cu strategia de Eco-turism, de promovare a comunităţii locale implicată în dezvoltarea ulterioară a localităţii, de un mediu antreprenorial performant. Ultimul obiectiv strategic este legat de îmbătrânirea populaţiei, de cure de anti-îmbătrânire, pentru că noi aveam iniţial conceptul de Ana Aslan şi de Gerovital care sunt preluate acum”, a explicat Alina Cârlogea.
Reprezentanta Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului a făcut o prezentare comparativă de date statistice, potrivit căreia avem în România 160 de localităţi cu factori naturali de cură, echilibrat răspândite pe teritoriul naţional, dintre care o parte sunt atestate ca staţiuni balneo, respectiv balneoclimaterice prin Hotărâre de Guvern. În ceea ce priveşte baza tehnico-materială, în România sunt 104 baze de tratament şi 13 spitale de recuperare, care totalizează un număr de 25.000 de locuri.
„Conform Institutului Naţional de statistică, aici e o mică diferenţă faţă de baza noastră de date – avem 890 de structuri de cazare pe turism balnear cu un total de 40.000 de locuri. La nivelul anului 2022 am avut o circulaţie turistică de aproximativ un milion de turişti cu patru milioane de înnoptări, ceea ce înseamnă o durată medie a sejurului foarte mică, de 3,7 zile. Dacă în 2020, faţă de 2019 s-a înregistrat o scădere de aproximativ 43%, în 2021 faţă de 2020 am avut deja o revenire de 53%. În 2022, comparativ cu 2021, creşterea a fost mai mică, pentru că au putut deja să aleagă şi alte forme de turism”, a afirmat Alina Cârlogea.
Potrivit sursei citate, se remarcă în continuare aceeaşi problemă legată de durata sejurului, care trebuie prelungită, Ministerul Turismului făcând mai multe demersuri în acest sens.
„În cazul turismului balnear, un sejur ar trebui să fie de cel puţin 12-14 zile de tratament complet. Ministerul Turismului a făcut mai multe demersuri pentru implementarea acestei strategii balneare şi prima decizie a fost să implementăm această strategie şi cu acţiuni neprevăzute, dar totodată să actualizăm acţiunile prevăzute în strategie pentru a fi adaptate cerinţelor actuale ale pieţei actuale, la cadrul competitiv european în domeniul balnear. Mai mult decât atât, pentru a atinge acel prim obiectiv, am creat acest grup de lucru, care va fi oficializat printr-un protocol de colaborare între 17 entităţi semnatare ale acestui protocol. Parte dintre ele sunt mediu asociativ în domeniul balnear, mediu privat, autorităţi centrale şi s-au făcut invitaţii şi către ministerele care vor aviza ulterior, printr-o Hotărâre de Guvern, acest plan de acţiune. În cadrul grupului de lucru am creat această bază de date, în care am corelat structurile autorizate de Ministerul Sănătăţii ca baze de tratament cu cele clasificate de Ministerul Turismului, cu procedurile care se fac în aceste baze. Un alt demers a fost crearea a 12 materiale informative pe patologii care pot fi ameliorate prin factori naturali de cură, prin punctul naţional de contact al Casei Naţionale de Pensii, cea care trebuie să implementeze Directiva 24/2011 privind atragerea turiştilor străini în România şi decontarea ulterioară în ţările de provenienţă a acestor servicii medicale. Din această directivă au decurs şi nevoia acestei baze de tratament şi existenţa acestor materiale pe patologii, pentru a putea fi prezentate de punctul naţional de contact în afară”, a explicat Alina Cârlogea.
Ea a vorbit şi despre un alt demers, subsecvent obiectivului de sprijinire a turismului de sănătate, în speţă că ministerul gestionează un program de investiţii în turism care finanţează partea de turism de sănătate atât pentru staţiunile recunoscute prin act normativ, dar şi pentru localităţi care au factori naturali de cură, au analize care dovedesc că există factori naturali de cură, dar nu au suficienţi bani ca să îşi construiască o bază de tratament pentru a fi ulterior certificate, acreditate ca staţiuni balneare, prin crearea posibilităţilor.
„Aici am creat posibilitatea acestor localităţi să iasă din acest cerc vicios. O altă preocupare a ministerului a vizat schema de minimis pentru operatorii care funcţionează în staţiunile balneare recunoscute, pentru amenajare/modernizare de baze de tratament pentru obiective culturale, obiective sportive şi chiar pentru formare de personal în domeniul HoReCa.
Acestea sunt doar câteva dintre subiectele supuse dezbaterii în prima zi a Congresului. Dar despre celelalte vom relata în următoarele ediţii ale ziarului nostru.
DANIELA MEZEY
