Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Şezătoarea românilor din Covasna şi Harghita la Muzeul Naţional al Satului | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 28 martie 2024
Home » Cultură » Şezătoarea românilor din Covasna şi Harghita la Muzeul Naţional al Satului
Şezătoarea românilor din Covasna şi Harghita la Muzeul Naţional al Satului

Şezătoarea românilor din Covasna şi Harghita la Muzeul Naţional al Satului

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” în parteneriat cu Asociaţia „Calea Neamului” şi Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei a organizat sâmbătă, 10 iunie, „Şezătoarea românilor din Covasna şi Harghita – Femeile din Ţinutul Căciularilor cos ie”.

În cadrul evenimentului, peste o sută cincizeci de români din Livezi, Zăbala, Mărtănuş, Breţcu, Tulgheş, Ojdula, Zagon, Târgu Secuiesc, Voineşti – Covasna, Sfântu Gheorghe, Braşov, Miercurea-Ciuc, Întorsura Buzăului, Hăghig au dus cu ei la Bucureşti muzica şi dansurile populare, obiceiurile, meşteşugurile şi bucatele tradiţionale specifice.

Vizita românilor din Covasna, Harghita şi Braşov a început în Piaţa Universităţii, unde cei prezenţi au intonat Imnul Naţional şi au depus coroane de flori la statuia ecvestră a voievodului Mihai Viteazul şi la Crucea Eroilor Revoluţiei.

A urmat procesiunea religioasă spre Biserica Voievodală Sfântul Gheorghe Nou, având în frunte grupul de oameni care au purtat Troiţa Românilor din Covasna şi Harghita, dăruită sfântului lăcaş de cult al Martirilor Brâncoveni. Procesiunea s-a desfăşurat de-a lungul Bulevardului Ion C. Brătianu. Iată cum redă acest moment corespondenta noastră Lăcrămioara Pop, din Tulgheș: „În fruntea convoiului erau oamenii care purtau pe braţe TROIŢA românilor din Covasna şi Harghita, troiţă ce s-a aşezat pe postament în curtea acestei biserici şi care va rămâne să străjuiască intrarea din faţa acesteia, amintind de această zi când inima ţării a fost la Bucureşti să se întâlnească cu fraţii din capitală şi să facă parastas poetului nostru naţional Mihai Eminescu, a cărui slujbă de înmormântare s-a făcut la această biserică.”

Românii din Covasna şi Harghita s-au închinat în faţa Mormântului Sfântului Martir Constantin Brâncoveanu, Mâinii Drepte a Sfântului Ierarh Nicolae, Icoanei Făcătoare de Minuni a Sfintei Cuvioase Parascheva (Sfânta Vineri), Icoanei Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului din secolul XVIII, Sfântului Epitaf lucrat de Maria Brâncoveanu in timpul exilului său, Candelei din argint filigranat de deasupra Mormântului Domnesc.

După sfinţirea Troiţei, la Muzeul Naţional al Satului ”Dimitrie Gusti”, Gospodăria Berbeşti – Maramureş a început Şezătoarea românilor din Covasna şi Harghita, eveniment care a avut drept scop promovarea şi conservarea valorilor tradiţionale şi creştine ale poporului român, printr-o serie de activităţi specifice, cum ar fi: croirea şi coaserea de ii şi cămăşi tradiţionale, ţesut, împletit, torsul lânii, pictură de icoane pe sticlă, promovarea produselor culinare tradiţionale, a dansurilor populare, a poeziei şi a cântecului popular şi religios.
Printre cei care au susţinut programul artistic la Muzeul Satului s-au numărat formaţiile de cântece şi dansuri populare „Junii Covăsneni” şi „Crăişorii Iancului” din Voineşti – Covasna, ansamblurile de dansuri populare „Florile Zagonului” din comuna Zagon şi Voievozii Munţilor din Vâlcele, elevii şcolii Gimnaziale din Livezi, judeţul Harghita, ansamblul de copii „Plaiuri Tulgheşene” din Tulgheş, Harghita, dar şi alţi interpreţi de muzică populară.

Și încheiem cu câteva reflecții ale corespondentei noastre din Tulgheș: ,,Toți suntem dintr-o tulpină, cu izvor la rădăcină care curge, lin, prin timp – susur șoptitor din veacuri care multe-a adunat: de horă ori de oftat, de jucat ori de jălit si de câte-am pătimit tot păzind pridvorul casei, unde-om fi copilărit…

Cā pridvorul este locul unde iese-ntâi la soare pruncul mic să vadă lumea când pornește în picioare… Și când el, pășind în lume de acasă a plecat, mama lui, în straiță-i pune pământ pe care-a călcat; să nu uite niciodată că este din locul sfânt care l-au lucrat bunicii şi pe ploaie şi pe vânt şi, când vijelia sorții peste ei s-a abătut, n-au fugit! Au fost acolo şi pridvorul şi-au păzit.

Când veniră vremi cumplite si-au fost duși în pribegie , dorul i-o țânut în viață şi doinele-o plâns pe ie, împungând pe pânza vremii cu fir negru îndoliat, acei ani de grea urgie când Ardealul le-o fost luat.”

Asociaţia „Calea Neamului” şi-a început activitatea în anul 2014 sub titulatura „Români pentru români”, fiind fondată de un grup de intelectuali din Braşov şi Ţara Făgăraşului, în frunte cu dr. Mihai Târnoveanu. Şezătoarea „Femeile din Ţinutul Căciularilor cos ie” a fost iniţiată anul trecut, de preoteasa Alexandra Pintrijel Hagiu din Zăbala, vicepreşedinta Asociaţiei „Calea Neamului”, care şi-a propus să recreeze atmosfera şezătorilor de altădată, în scopul conservării şi promovării valorilor tradiţionale şi creştine româneşti.

Comentarii:

comentarii

2 comments

  1. Ce tampenie, o adunatura de dobitoci, pupatori de moaste, semianalfabeti, spalati pe creier. Tarani prosti care vad numai in rosu-galben-albastru. Ramasi in urma cu mentalitate de ev mediu. Neam idiot. Hai, sictir!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.