Salina Praid: Festival multicultural care promovează buna convieţuire

Un festival interetnic şi multicultural, de promovare a bunei convieţuiri, s-a desfăşurat la sfârşitul săptămânii trecute în Salina Praid, în contextul sărbătoririi Unirii Principatelor Române, care a reunit aproximativ 250 de copii – membri ai mai multor grupuri folclorice ce reprezintă diverse minorităţi naţionale, dar şi regiuni istorice din România.

Evenimentul a debutat sâmbătă în faţa Casei de Cultură din Praid, acolo unde copiii, îmbrăcaţi în port popular, au fost salutaţi de organizatori şi autorităţile locale, după care s-au îndreptat către intrarea în Salina Praid, de unde au fost preluaţi de autobuze, care i-au transportat în subteran.

„Festivalul jocului, bucuriei şi prieteniei în Salina Praid” se desfăşoară sub genericul „Convieţuire prin joc”, se află la a doua ediţie şi are rolul de a promova multiculturalismul, prietenia şi buna convieţuire.

Iniţiatorul evenimentului este directorul Salinei Praid, Seprodi Zoltán, care consideră că generaţia tânără poate să dea adulţilor un exemplu de bună convieţuire.

„Evenimentul se leagă de 24 ianuarie, anul acesta marcându-se 160 de ani de la Mica Unire. Am zis că toate etniile, dar şi grupuri din regiunile istorice, atât români, cât şi saşi, polonezi, maghiari, armeni să ne întrunim aici, în Secuime şi, prin copii, să arătăm ţării că putem convieţui în linişte şi frumos”, a spus Seprodi Zoltán.

Şi primarul din Praid, Bokor Alexandru, le-a transmis participanţilor mesajul său, acela că împreună pot contribui la dezvoltarea României, indiferent de etnie şi limba vorbită.

„Chiar dacă avem tradiţii diferite, culturi diferite, chiar dacă avem limbi vorbite diferite, inima, sufletul este comun şi asta înseamnă foarte mult şi prin acest suflet şi inimă comună ne pregătim pentru viitor, pentru prosperitatea şi dezvoltarea acestei ţări, indiferent de naţionalităţi”, a spus primarul din Praid.

La 120 de metri sub pământ, pe o scenă amenajată special pentru acest eveniment, copiii maghiari, saşi, bulgari, polonezi, lipoveni, armeni sau ucraineni, dar şi de la ansambluri reprezentând regiuni istorice ale ţării, cum ar fi Banat, Maramureş sau Oltenia, şi-au prezentat costumele populare, tradiţiile, dansurile şi cântecele.

Înainte de a urca pe scenă, copiii au fost antrenaţi la joc şi dans de actorii Teatrului „Ariel” din Târgu Mureş, iar la un moment dat cu toţii s-au prins într-o horă a prieteniei.

Reprezentând românii din Banat, la festival au fost prezenţi şi membrii Ansamblului „Hora” din Pişchia, care s-au declarat foarte bucuroşi să lege prietenii şi să evolueze într-o sală de spectacole atât de neobişnuită.

„În acest spaţiu, la 120 de metri sub pământ (…) putem arăta lumii şi ţării că putem convieţui indiferent ce naţionalitate, religie sau etnie avem. Aşteptările noastre sunt în special de la copii, să simtă că pot trăi unii cu ceilalţi, în mod frumos şi armonios”, a spus Elena Neamţu, care a însoţit Ansamblul „Hora” din Pişchia.

Din cealaltă parte a ţării au venit reprezentanţii ruşilor-lipoveni, care au mărturisit că este important să îţi păstrezi limba şi tradiţiile şi să trăieşti în armonie.

„Venim din judeţul Tulcea, localitatea Sarichioi, cea mai mare comunitate de ruşi-lipoveni din ţară. Ideea este una minunată, am acceptat fără nici o ezitare, pentru că deşi suntem etnici, trăim într-o ţară comună. Avem tradiţii, obiceiuri specifice, dar în acelaşi timp nu trebuie să uităm că suntem locuitori ai unei singure ţări”, a afirmat Natalia Pavlov, directoarea Şcolii Gimnaziale Sarichioi.

La fel ca la prima ediţie, Ansamblul „Hora Desnăţuiului”, din comuna Bârca, judeţul Dolj, a reprezentat cu cinste Oltenia şi a atras privirile spectatorilor, datorită costumelor deosebite şi a prestaţiei dansatorilor.

Coregrafa ansamblului, Marga Chiurtu, la rândul său dansator profesionist, consideră că mesajul festivalului este acela de bună convieţuire, indiferent de etnie sau limba vorbită.

„Am venit împreună cu Ansamblul Hora Desnăţuiului, reprezentăm Oltenia, mai exact am venit din comuna Bârca, judeţul Dolj, de pe Valea Dunării, cu cele mai frumoase cântece şi jocuri olteneşti. Căutăm, la fiecare participare, să legăm prietenii cu celelalte ansambluri, cu celelalte etnii, pentru că, până la urmă, cred că acesta este şi mesajul acestui festival, să convieţuim frumos, într-o Românie Mare, indiferent de naţionalitate şi zona din care venim”, a precizat Marga Chiurtu.

Din localitatea Periş, judeţul Mureş, au venit membrii Ansamblului de dansuri populare maghiare „Bokréta”, care au deschis festivalul şi au fost aplaudaţi la scenă deschisă.

„Este ceva extraordinar, sub pământ, în salină să ne adunăm o parte din naţionalităţile care trăiesc în România. Este frumos să ne cunoaştem cultura şi tradiţiile”, a spus Szász Péter, coregraful ansamblului.

La eveniment a fost prezent şi un ansamblu folcloric de ucraineni din zona Maramureş.

„Am venit cu un grup de tineri ucraineni din Repedea şi Valea Vişeului şi prezentăm tradiţiile şi obiceiurile ucrainene, prin port, cuvânt şi cântec ucrainean. Ne place foarte mult aici, e o idee deosebită pentru a veni toate etniile şi suntem bucuroşi şi noi, ucrainenii, că facem parte din acest festival al bucuriei, jocului şi prieteniei”, a spus Veronica Rahovan, reprezentanta ansamblului.

După ce au evoluat pe scenă şi şi-au prezentat portul şi tradiţiile, copiii au fost invitaţi să se joace împreună într-un adevărat „Orăşel al Copiilor”, din care nu au lipsit un parc de aventuri, activităţile sportive, atelierele meşteşugăreşti şi diverse alte posibilităţi de distracţie.

Gina ŞTEFAN, Agerpres

Comentarii:

comentarii