Protest mut al artiştilor Teatrului Municipal din Miercurea-Ciuc | Informația Harghitei - jurnal independent
joi , 13 iunie 2024
Home » Cultură » Protest mut al artiştilor Teatrului Municipal din Miercurea-Ciuc
Protest mut al artiştilor Teatrului Municipal din Miercurea-Ciuc

Protest mut al artiştilor Teatrului Municipal din Miercurea-Ciuc

Artiştii Teatrului Municipal din Miercurea-Ciuc au organizat, miercuri, o inedită acţiune de protest faţă de proiectul unei ordonanţe de urgenţă a guvernului care va afecta grav instituţiile de cultură, în principal pe cele aflate în oraşele mici şi mijlocii. Artiştii, îmbrăcaţi în haine negre, au amplasat câteva păpuşi în faţa intrării în teatru, după care s-au aşezat, într-o linişte deplină, pe treptele instituţiei, între coloanele clădirii fiind amplasat un banner cu textul „Susţinem memoriile UNITER şi RMNR”. Acţiunea a durat în jur de 45 de minute, artiştii ridicându-se în picioare de câteva ori pentru a privi cu tristeţe spre clădirea teatrului, după care s-au retras, pe rând, în instituţie.

Reprezentanţii teatrului municipal au precizat că „performance-ul – protest mut” a fost organizat cu scopul de a atrage atenţia asupra consecinţelor catastrofale pe care actualul proiect de ordonanţă de urgenţă le-ar avea asupra sectorului public cultural şi asupra întregii societăţi şi şi-au exprimat totodată susţinerea faţă de memoriile adresate guvernului de Uniunea Teatrală din România şi Reţeaua Naţională a Muzeelor din România.

De altfel, directorul artistic al teatrului din Miercurea-Ciuc, Vladimir Anton, a iniţiat zilele trecute şi o petiţie online cu scopul creşterii vizibilităţii în spaţiul public asupra unui memoriu semnat de 50 de manageri de instituţii de cultură din România, adresat Cabinetului Primului-Ministru al României în data de 4 august şi pentru a trage un semnal de alarmă în legătură cu proiectul de ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice care ar duce, în cazul implementării, la colapsarea sectorului cultural, îndeosebi al celui din oraşele mici şi mijlocii. În textul memoriului respectiv se arată, între altele, că în ceea ce priveşte instituţiile publice de cultură aflate în subordinea autorităţilor administraţiei publice locale – care reprezintă majoritatea instituţiilor de acest fel din România – unele soluţii normative propuse încalcă flagrant următoarele dispoziţii ale Cartei europene a autonomiei locale din 15 octombrie 1985, ratificată de România prin Legea nr. 199/1997. Totodată, se menţionează că, la nivel central, nu se poate dispune cu privire la structurile organizatorice ale instituţiilor publice aflate în subordinea autorităţilor administraţiei publice locale, angajament asumat de România prin ratificarea Cartei respective, iar în ceea ce priveşte prevederile proiectului de ordonanţă referitoare la anularea de posturi vacante, neocupate, fără personal încadrat, din statele de funcţii aprobate, se solicită ca acestea să nu se aplice instituţiilor publice de cultură, în condiţiile în care acestea depind constant de un buget aprobat anual şi au o activitate specifică, iar personalul din subordine este dificil de angajat şi necesită studii specifice şi experienţă într-un domeniu atipic.

„Menţionăm şi că activitatea din cadrul compartimentelor tehnice presupune respectarea unor cerinţe de personal, fără de care exploatarea la scenă a spectacolelor nu poate fi asigurată în condiţii de siguranţă pentru angajaţi şi spectatori. Pierderea unor funcţii esenţiale care sunt vacante la momentul intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă – când acum instituţiile de cultură se află tocmai în vacanţa dintre stagiuni – poate să ducă la imposibilitatea desfăşurării activităţii numeroaselor instituţii de cultură la nivel naţional”, se arată în textul memoriului. În document se face referire şi la prevederile proiectului de ordonanţă legate de comasarea, desfiinţarea, reorganizarea sau fuzionarea în cazul instituţiilor publice care nu îndeplinesc condiţia de a avea peste 50 de posturi aprobate şi efectiv ocupate în structurile organizatorice, respectiv reducerea cu cel puţin 15% a cheltuielilor de funcţionare şi a cheltuielilor materiale şi pentru servicii şi se atrage agenţia asupra faptului că majoritatea teatrelor de copii şi tineret la nivel naţional au sub 50 de angajaţi şi au o activitate similară cu teatrele dramatice, aparţinând de multe ori de acelaşi finanţator. „În aceeaşi situaţie dificilă se află şi teatrele care aparţin de acelaşi finanţator, dar îşi desfăşoară activitatea în altă limbă, cum ar fi teatrele dramatice şi cele în limbi ale minorităţilor naţionale. Pierderea statutului juridic al tuturor acestor teatre înseamnă concret desfiinţarea unei treimi din instituţiile de cultură la nivel naţional”, se subliniază în textul memoriului.  

O altă prevedere contestată din proiectul de ordonanţă este cea referitoare la faptul că, începând cu exerciţiul bugetar al anului 2024, la elaborarea şi aprobarea bugetelor locale, cheltuielile efectuate de autorităţile publice locale aferente capitolului bugetar 67: Cultură, Recreere, Religie şi Sport nu pot depăşi 7,5% din veniturile proprii realizate în exerciţiul bugetar precedent. Semnatarii memoriului precizează că, potrivit datelor din ţară, reducerea sub 7,5% a capitolului bugetar 67 înseamnă concret reducerea bugetului majorităţii teatrelor din provincie cu 50%, doar ponderea salariilor din bugetul unui teatru fiind în medie de 80%, iar înjumătăţirea efectivă a bugetului înseamnă faliment. 

„Solicităm imperios respectarea articolului 33 din Constituţia României şi acordarea poporului român accesul la Cultură! Prin măsurile relatate mai sus, care ar duce la desfiinţarea sau falimentarea a numeroase Instituţii de Cultură, se încalcă un drept fundamental garantat de Constituţie! În plus, avem îndoieli că soluţia normativă propusă va îndeplini scopul acesteia, comunicat în spaţiul public, anume acela de a se obstrucţiona realizarea de serbări, evenimente culturale de masă, bugetofage, de către autorităţile administraţiei publice locale. Este mult mai mare pericolul ca acele serbări să fie păstrate, iar pentru a se încadra în procentul impus, autorităţile publice locale să reducă cheltuielile cu funcţionarea instituţiilor publice de cultură, cu consecinţă directă asupra caracterului de continuitate a ofertei culturale şi a cantităţii şi calităţii proiectelor acestor instituţii, mergând până la pericolul desfiinţării lor din motive financiare”, se mai arată în document.  

Petiţia iniţiată de directorul artistic al Teatrului Municipal din Miercurea-Ciuc a strâns, până joi după-amiază, peste 25.000 de semnături. (E.G.)

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.