Participanţi din localitatea Bilbor la Primul Război Mondial | Informația Harghitei - jurnal independent
duminică , 25 septembrie 2022
Home » Cultură » Participanţi din localitatea Bilbor la Primul Război Mondial
Participanţi din localitatea Bilbor la Primul Război Mondial

Participanţi din localitatea Bilbor la Primul Război Mondial

Prof. dr. Dorel MARC, cercetător în cadrul Muzeului Judeţean Mureş, a prezentat la Topliţa, în cadrul Zilelor „Miron Cristea” o interesantă comunicare cu titlul „Participanţi din localitatea Bilbor la Primul Război Mondial – După documente de arhivă”. Manifestarea Zilele „Miron Cristea” a fost organizată recent de Centrul Cultural Topliţa în parteneriat cu Fundaţia „Miron Cristea” din localitate şi cu sprijinul Primăriei municipiului. Comunicarea prof. dr. Dorel Marc, ca şi celelalte prezentate în cadrul evenimentului de la Topliţa, a fost cuprinsă în volumul Sangidava.

În continuare vom reda aspecte din comunicarea prof. dr. Dorel Marc, în care se evidenţiază că, pe lângă bărbaţii plecaţi pe front, populaţia Bilborului a fost aproape în întregime refugiată sau strămutată în timpul războiului.

„Dacă comemorarea centenarului Primului Război Mondial şi aniversarea centenarului Marii Uniri au trecut, momente marcate prin diferite contribuţii de studii, articoleşi expoziţii, în acest an ar trebui să ne ocupăm de centenarul încoronării suveranilor români la Alba Iulia (1922-2022), la semnificaţia simbolică a acestui eveniment, de după război, românii uniţi din toate provinciile istorice ajungând sub sceptrul unui singur rege, Ferdinand, devenit rege al tuturor. Cu acest prilej, socotim că trebuie să ne reamintim de cei care contribuind cu participarea şi jertfele lor la împlinirea dezideratelor naţionale, au înscris pagini de istorie, fiecare comună, sat, cătun din arealul transilvan fiind practic parte a acestei jertfe. Aşa este şi comuna Bilbor, de care ne ocupăm în acest număr al publicaţiei noastre”, arată la începutul lucrării prof. dr. Dorel Marc.

Conform acestuia, documentele de arhivă ale Marelui Război adeveresc faptul că militarii români din zona Topliţei Mureşului Superior au fost înrolaţi majoritatea în regimentele de infanterie 82 din Odorheiu Secuiesc, 62 din Târgu Mureş, precum şi în regimentul 22 honvezi din Tg. Mureş. „Dar politica recrutărilor şi încorporărilor a fost schimbătoare, iar transferurile dintr-o unitate militară în alta deveniseră o regulă şio tactică aplicată mai ales pentru a risipi în armata imperiului austro-ungar pe ostaşiiromâni recrutaţi din zonele de graniţă cu România Vechiului Regat, aşa cum era şi zona noastră de referinţă”, precizează cercetătorul.

Astfel că, potrivit autorului, culegerea şi redactarea datelor statistice referitoare la participarea românilor în război s-a dovedit a fi un parcurs foarte anevoios şi de durată şi nici în ziua de azi nu sunt încă „datele cât de cât complete referitoare la amplitudinea implicării soldaţilor români în conflagraţieşi asupra jertfelor aduse”. Acesta arată că arhivele militare de la Budapesta sau Viena au documentele de evidenţă a recruţilorşi celor încorporaţi în Primul Război Mondial redactate în limbile maghiară şi germană, cu numele militarilor români maghiarizate, „ceea ce face demersul identificării lor dificil”.

În şedinţa Asociaţiunii „Astra” din 2 august 1920 s-a reluat propunerea de realizare a unei lucrări, gândită şi cuprinsă încă în programul şedinţei din 10 iulie 1915 a Comitetului Central, în care să fie adunate date referitoare la implicarea românilor în Marele Război. Publicistul şi istoricul T.V. Păcăţian a fost desemnat responsabil cu redactarea lucrării despre jertfele românilor în război. Acesta a întocmit un nou „tablou nominal”, unde erau incluse şi evenimentele din 1918. Au conlucrat pentru colectarea datelor necesare elaborării statisticii primarii şi secretarii comunali sau orăşeneşti, dar şi intelectualitatea satelor formată din preoţi sau învăţători, obţinându-se un material bogat referitor la jertfele românilor în Marele Război, la „soarta îndurată” a celor mobilizaţi pe front, morţi, răniţi şi dispăruţi, referitoare la numărul văduvelor şi orfanilor, la condiţia socială a celor înrolaţi pe diferite fronturi. În baza acestui material, arhivat la „Astra” centrală din Sibiu, T.V. Păcăţian a elaborat o lucrare de sinteză intitulată „Jertfele românilor din Ardeal, Banat, Crişana, Sătmar şi Maramureş aduse în războiul mondial”. Câteva fragmente au fost publicate iniţial în revista „Transilvania” de la Sibiu, sinteza fiind tipărită însă abia în 1923.

Dr. Dorel Marc a atras atenţia că datele cuprinse în lucrarea amintită trebuie privite cu o anumită rezervă, deoarece numărul refugiaţilor şi arestaţilor, spre exemplu, a fost cu mult mai mare în realitate.

„Deşi datele adunate sunt incomplete, rezultatele sperate prin demers au fost în cele din urmă mulţumitoare, întrucât s-a considerat încă de la iniţierea acestui demers că Asociaţiunea Astra, cu autoritatea şi structura sa, cu organizaţiile şi despărţămintele sale din teritoriu, era cea mai indicată pentru întocmirea acestei anchete legate de participarea la război. Cu toate acestea,datele adunate de T.V. Păcăţeanu şi statistica sa întocmită la îndemnul Astrei pentru toată Transilvania trebuie privite cu rezervă, întrucât nu au răspuns la chestionarele trimise pentru fiecare comună toţi primarii, secretarii, pretorii sau alţi funcţionari care trebuiau să trimită datele, dar nici preoţii ambelor biserici române, ortodoxe şi greco-catolice, sau învăţătorii. Uneori s-au întocmit în pripă, alteori deloc, datorită lipsei unor documente doveditoare sau informaţiilor veridice. În ce priveşte numărul refugiaţilor şi arestaţilor, spre exemplu, dacă ne referim la arealul supus cercetării, acesta a fost cu mult mai mare în realitate, cunoscut fiind faptul că doar de la graniţa cu Moldova Vechiului Regat al României a fost refugiată sau strămutată populaţia unor comune aproape în întregime (cum a fost  Bilbor, Corbu ş.a.), unii locuitori fiind refugiaţi de aici în zona de la capătul defileului Topliţa-Deda sau în alte părţi din imperiu. O altă parte a militarilor români din armata austro-ungară au dezertat şi unii au devenit voluntari în armata română, cu toate riscurile pentru ei şi familiile lor. Din Bilbor, este cunoscut scriitorul şi publicistul Octavian Codru Tăslăuanu, fiul preotului greco-catolic Ioan Tăslăuanu, care, după ce a activat în armata monarhiei astro-ungare, ajunge apoi un ofiţer de informaţii foarte activ în armata română”, arată dr. Dorel Marc în lucrare.

Totuşi, „cu toate limitele sale, statistica întocmită sub coordonarea lui T.V. Păcăţeanu rămâne până în prezent cea mai utilă sursă pentru a reda posterităţii informaţiile referitoare la implicarea şi jertfele românilor în Marele Război, motiv pentru care prezentăm în acest număr al publicaţiei Sangidava datele referitoare la comuna Bilbor”.

227 de soldaţi, 12 arestaţi şi 1.033 de refugiaţi

Datele pentru localitatea Bilbor, judeţul Ciuc, Plasa Tulgheş au fost trimise din comună la 31 ianuarie 1922 şi centralizate.

Conform acestor date, „poporaţiunea (populaţia) română: 1.667; au luat parte la mişcările impuse de război, chemaţi fiind la partea activă, efectiv, ca soldaţi pe front, 225 de bărbaţi, iar la partea sedentară 2; arestaţi (prizonieri) sau internaţi în lagăre: 12; refugiaţi: 1.033”. „Despre «soarta îndurată» în timpul războiului: morţi pe câmpul de luptă 25; morţi în temniţă, în pribegie, în spitale, în urma bolilor sau rănilor: 62; s-au întors acasă ca invalizi: 19; deplin sănătoşi: 1.113; au fost daţi dispăruţi: 42 persoane. În urma decedaţilor şi dispăruţilor din Bilbor au rămas 32 de văduve şi 74 de orfani. După clasa socială de provenienţă au luat parte la mişcările impuse de război 1.268 plugari, 4 intelectuali. Pe lângă aceste date, Bilborul a mai înregistrat în documente 5 militari decoraţi, contribuţii benevole pentru armată: 15.000 lei; pagube materiale de război suferite: 4.000.000 lei”.

În lucrarea cercetătorului dr. Dorel Marc este cuprinsă şi statistica întregului judeţ Ciuc, de unde a fost de altfel extrasă raportarea pentru localitatea Bilbor. „Poporaţiunea română se cifra la 28.979 locuitori; 566 militari participanţi la război au fost decoraţi; contribuţii benevole pentru armată au fost depuse de 597.400, exprimate în lei; au fost înregistrate pagube în valoare de 66 milioane 315.000 lei; au luat parte la mişcările de război fiind chemaţi la partea activă 3.237 militari ca soldaţi pe front, 317 la partea sedentară pentru servicii auxiliare sau mobilizaţi pe loc; 96 au fost arestaţi sau internaţi; 124 au fost refugiaţi; au fost înregistraţi 359 morţi pe câmpul de luptă, 136 morţi în temniţă, pribegie, spital sau în urma bolilor; s-au reîntors acasă ca invalizi 287, răniţi, bolnavi, dar apoi însănătoşiţi 382, deplin sănătoşi 3.335, au fost daţi dispăruţi 287. În urma decedaţilor şi dispăruţilor au rămas 391 văduve şi 876 orfani. După categoriile sociale, au luat parte la mişcările impuse de război 33 intelectuali, 58 de comercianţi şi meseriaşi, 4.683 plugari”.

Revenind la Bilbor, autorul comunicării i-a amintit pe cei 5 militari decoraţi în urma participării la Marele Război, descoperiţi în documentele de arhivă: Avram Dumitru lui Ioan Paşcu, medalia clasa II de bronz; Ujică Constantin al lui Ştefan, medalia de argint, clasa I; Truţa Gavril, medalia de argint, clasa II; Truţa Gheorghe, Ordinul Mihai Viteazul; Hârlav Gheorghe, medalia de bronz Crucea Carol IV.

Odată cu intrarea României în război, au fost locuitori din Bilbor care au avut de suferit, fiind suspectaţi de partizanat cu românii din Vechiul Regat, consideraţi duşmani, „trădători”, „nepatrioţi” în anul 1916. „Despre bilborenii întemniţaţi în închisoarea de la Târgu Mureş aflăm dintr-un document prin care se propunea de către primarul oraşului, Emil A. Dandea, aşezarea unei table comemorative din marmură pe clădirea primăriei, însemn care să-i pomenească pe: Cotta Coloman, notar; Hânganu Dumitru, agricultor; Hânganu Gheorghe a Cucului, agricultor; Tăslăuanu Ioan, preot greco-catolic şi fiul său Tăslăuanu Cornel, tipograf. Ioan Tăslăuanu a fost deportat apoi din Târgu Mureş la Şopron  (Fertőmegyes) în Ungaria, din septembrie 1916 până la 25 mai 1918, îndurând alături de alţi intelectuali ardeleni, în special preoţi şi învăţători, o viaţă grea, de surghiun”.

Din comuna Bilbor s-au înregistrat mai multe arestări (la Tg. Mureş, Odorhei ş.a.) decât cele amintite, continuate unele cu internări în diferite lagăre sau deportări în diferite localităţi din imperiu. În fondul arhivistic amintit sunt menţionaţi: Stan Ilie Dumitru Ciurucu, Mera Alexandru, Teslovan Ion, Pop Iacob, Avram Teodor, Hângan Gheorghe Cucu, Hângan Ioan Cucu, Hângan D-tru lui Andron, Hângan Chriliă, Filip Gavril (arestată soţia), Hârlav Ioan Buşuleu, Raita Gavril, Chifu Gavril, Hârlav Ioan a Nechitii, Stan Paşcu, Hângan Simion al Nichitii, Runcan Ioan, Stan Teodor al lui Vasile, Ciubucă Iacob (internat împreună cu soţia, morţi în lagăr), Avram Petru (internat, mort în lagăr).

„Totodată, amintim că s-au consemnat din Bilbor un număr foarte mare de refugiaţi (1.033), aproape întreaga populaţie rămasă neînrolată, formată din bătrâni, femei şi copii, fiind nevoită să se retragă în afara liniei frontului de graniţă, în localităţi din jurul Dedei la Pietriş, Ruşii Munţi, Morăreni, Maioreşti, Vătava, Râpa, Dumbrava ş.a.

Şi prin acest material publicat, înscris în serialul ultimelor numere ale Revistei Sangidava, considerăm că ne facem o datorie profesională şi morală de a restitui aceste nume generaţiilor viitoare pentru a se putea pomeni din fiecare comunitate pe acei înaintaşi care au participat la marele momente ale istoriei noastre naţionale, unii depunând jertfa supremă, aşa cum a fost în Primul Război Mondial”, a conchis prof. dr. Dorel Marc.

În volumul Sangidava se regăseşte şi lista cu numele bilborenilor participanţi la Primul Război Mondial, cele consemnate în arhivă. (Şt. Pătrîntaş)

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.