Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Pagini regăsite. „Adunarea de constituire a Despărţământului Giurgeu al ASTREI, în anul 1912”, de Octavian Codru Tăslăuanu | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 29 martie 2024
Home » Cultură » Pagini regăsite. „Adunarea de constituire a Despărţământului Giurgeu al ASTREI, în anul 1912”, de Octavian Codru Tăslăuanu
Pagini regăsite. „Adunarea de constituire a Despărţământului Giurgeu al ASTREI, în anul 1912”, de Octavian Codru Tăslăuanu

Pagini regăsite. „Adunarea de constituire a Despărţământului Giurgeu al ASTREI, în anul 1912”, de Octavian Codru Tăslăuanu

Revista „Transilvania” nr. 3/1912, p. 278-279, publică sub semnătura lui Octavian C. Tăslăuanu articolul cu titlul Însemnări, în care se prezintă modul de desfăşurare a Adunării de constituire a Despărţământului Giurgeu al ASTREI, în anul 1912, de sărbătoarea Rusaliilor. Referiri la activitatea Despărţământului Giurgeu al ASTREI fac şi profesorii şi cercetătorii Ilie Şandru, Nicu Vrabie şi Dorel Marc, în lucrările lor. Dar, având în vedere valoarea documentară a articolului pentru istoria locală şi notorietatea autorului, redăm articolul integral, păstrând ortografia textului original. În final vom prezenta principalele nume ale membrilor noului Despărţământ, aşa cum sunt acestea publicate în revista „Transilvania” nr.  3/1912.

Însemnări. Despărţământul Giurgeu al Asociaţiunii. «Asociaţiunea» noastră îşi întinde mereu aripile ei ocrotitoare asupra ţinuturilor, unde cultura românească e mai primejduită. Anul trecut a reuşit să pătrundă în Maramurăş, iar anul acesta a cucerit ţinutul Giurgeului. Acest ţinut cuprinde 12 comune, situate între Săcuii din comitatul Ciucului, dintre cari aproape jumătate sunt maghiarizate, iar celelalte sunt ameninţate dintr’o generaţie într’alta să se înstrăineze de trupul neamului nostru. Cele 12 comune sunt următoarele: 1. Alfalău (Joseni), 2. Bilbor, 3. Bicaz, 4. Ciuc-Sân-Dominic (Sândominic), 5. CiucSzepviz (Frumoasa), 6. Corbu, 7. Ghimeş, 8. Şermaş (Sărmaş), 9. Giurgeu-Sân-Miclăuş (Gheorgheni), 10. Tulgheş, 11. Varviz (Subcetate) şi 12. Vaşlab (Voşlobeni). Dintre acestea numai comunele înşirate de-a lungul frontieriei României: Bilborul, Corbu, Tulgheşul şi Bicazul şi-au păstrat mai bine caracterul românesc. Şermaşul şi Varvizul de lângă gurile Murăşului, deşi sunt comune compacte româneşti, încep să slăbească; sătenii îşi corcesc portul şi limba cu o grabă îngrijitoare; între comunele din Giurgeu este şi o minune, anume comuna Vaşlab, care cu toate că e încinsă de un brâu strâns de comune săcueşti, totuş îşi menţine cu o îndărătnicie eroică caracterul etnic românesc.

Celelalte cinci comune sunt aproape pierdute. Sătenii se poartă ungureşte (afară de Ghimeş) şi vorbesc ungureşte în cea mai mare parte a lor. Peste câteva generaţii, mai ales dacă va izbuti planul să fie încorporate la noua episcopie maghiară (Episcopia greco-catolică de Hajudorog – n.n.) – cum e vorba – desigur că vom putea plânge pe mormântul înstrăinării lor. Într’o excursie, pe care am făcut-o în toamna anului 1910, pentru a aduna obiecte pe seama Muzeului «Asociaţiunii» şi pentru a studia acel ţinut din punct de vedere etnografic, colindând din sat în sat, am lansat ideea înfiinţării unui despărţământ al «Asociaţiunii». Ideea a fost primită cu însufleţire mai cu seamă de cărturărimea din puternica comună Bicaz, cu vreo 7.000 de locuitori, cu 4 preoţi şi cu mai mulţi învăţători activi şi pensionaţi. Încredinţat din partea comitetului central, am şi hotărât, în înţelegere cu fruntaşii din acel ţinut, ca în 1911, la sărbătorile Rosaliilor (Rusaliilor – n.n.), când e hram în Valea Jidanului, una dintre parohiile Bicazului, să ţinem o sărbare culturală românească, cu prelegeri, reprezentaţie teatrală, expoziţie etnografică şi adunarea de constituire a despărţământului Giurgeu. Se făcuseră toate pregătirile şi eram gata să plecăm la drum mai mulţi din Sibiu prin pitoreştile chei ale Bicazului, când primim o telegramă că adunarea este oprită de primpretorele din Tulgheş. Toate capacitările şi apelurile noastre telegrafice pe la pretură, fispanat (prefectură – n.n.) şi ministru au rămas zadarnice. Adunarea şi sărbarea proiectată nu s’au putut ţinea. Cărturarii din împrejurimi, primind prea târziu ştirea opreliştei, s’au adunat în Bicaz, ca să asiste la serbări. După multe rugăminţi, pretorul a permis celor din Bicaz să joace nevinovata piesă «Ruga dela Chiseteu», eliminând câteva pasage cari i s’au părut primejdioase. Cu această reprezentaţie censurată şi cu obicinuita petrecere s’au încheiat sărbările culturale proiectate anul trecut. Ministrul s’a milostivit pe la sfârşitul anului trecut să nimicească opreliştea ilegală a subalternilor săi, aşa că în anul acesta, tot la Rusalii, am reuşit să ţinem, în Bicaz, adunarea de constituire a despărţământului Giurgeu.

Din cauza vremii rele s’a adunat lume puţină. În ziua de Rusalii după prânz subsemnatul a vorbit poporului adunat în curtea şcoalei despre «Asociaţiune» şi despre foloasele învăţăturii, iar conferenţiarul agronomic, dl Aurel Cosciuc, despre cultura vitelor. Sătenii ascultau cu multă luare aminte, asculta şi pretorul, notarul săcuiu şi jandarmii ce ne păzeau. Pe urmă am deschis frumoasa expoziţie etnografică aranjată în pavilionul din grădina domnului T. Cruşitu, directorul băncii locale. Deschiderea expoziţiei a făcut-o dl preot Al. Cojocariu, iar subsemnatul a vorbit ţăranilor despre importanţa portului şi a industriei casnice. În pavilion erau adunate multe dintre minunatele cusături şi ţăsături ale femeilor din Bicaz şi alte obiecte preţioase, dintre cari o bună parte au fost reţinute pentru Muzeul «Asociaţiunii».

Meritul de a fi adunat aceste obiecte revine: d-nei preotese Măria Cojocariu, mătuşii Elisaveta Timariu şi cumintei fetişcane Domnica Vaidoş, apoi domnilor preoţi Butnariu şi Cojocariu şi altor cărturari. A doua zi de Rosalii am ţinut adunarea de constituire a despărţământului Giurgeu, dl Cosciuc şi dl preot Cojocariu au ţinut o prelegere cu schiopticonul (diapozitivul – n.n.) despre vieaţa lui Iisus şi seara s’a reprezentat piesa plină de haz, «O viişoară» de Octavian Prie, profesor în Blaj. Toate au reuşit deplin.

Director al despărţământului Giurgeu s’a ales vrednicul protopop Elie Câmpeanu, iar membri în comitetul cercual d-nii: Dr. Mihail Dobrean, advocat, Vasile Urzică, preot, Pompeiu Butnariu, preot – căruia îi revine o bună parte din meritul de a se fi înfiinţat acest despărţământ – şi Nicodim Rus, învăţător în Vaşlab. Din pricina drumurilor stricate şi a ploilor, mulţi dintre cărturarii şi fruntaşii din împrejurimi au lipsit, dar desigur toţi au fost cu sufletul între noi. Nădăjduim că după ce am reuşit să arborăm, cu greutăţi mari, stindardul culturii româneşti şi în ţinutul Giurgeului, va urma o vieaţă nouă naţională pentru ţăranii cinstiţi şi cuviincioşi din aceste părţi. Cărturărimea sperăm că se va aşterne pe lucru serios şi va căuta să vină în ajutorul sătenilor năpăstuiţi de străini”.

În revista „Transilvania” nr. 3/1912, p. 331, este redată lista cu membrii Despărţământului Giurgeu, listă care cuprinde doi membri pe viaţă, respectiv Pompei Butnariu, preot în Valea-Jidanului, Bicaz şi Petru Tăslăuanu, învăţător în Bilbor, fratele lui Octavian Codru Tăslăuanu şi 22 de membri ordinari, în rândul cărora se aflau: Ilie Câmpean, protopop, Protopopiatul greco-catolic Giurgeu – Gheorghieni (directorul Despărţământului); Alexandru Cojocariu, preot, Bicaz; Teodor Cruşit, director de bancă, Valea-Jidanului, Bicaz; Nicolae Corbu, negustor, Valea-Jidanului, Bicaz etc. Menţionăm că între membrii-fondatori ai Despărţământului Treiscaune-Ciuc, despărţământ înfiinţat în anul 1900 şi care cuprindea şi membrii din Valea Mureşului Superior, s-au aflat Augustin Dobrean, cavaler al ordinului „Coroana României”, din Tulgheş, Ioan Dobrean, paroh în Corbu şi Tulgheş, Gavril Ciobotariu, preot în Ghimeş ş.a.

Activitatea Despărţământului Giurgeu al ASTREI va fi întreruptă din cauza Primului Război Mondial şi reluată, în anul 1922, în noile condiţii de afirmare a culturii româneşti, create după înfăptuirea Marii Uniri.

Dr. Ioan LĂCĂTUŞU

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.