Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni – singurul muzeu de rang naţional din arealul Carpaţilor Răsăriteni – deţinător al unui patrimoniu extrem de valoros (1) | Informația Harghitei - jurnal independent
sâmbătă , 25 septembrie 2021
Home » Cultură » Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni – singurul muzeu de rang naţional din arealul Carpaţilor Răsăriteni – deţinător al unui patrimoniu extrem de valoros (1)
Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni – singurul muzeu de rang naţional din arealul Carpaţilor Răsăriteni – deţinător al unui patrimoniu extrem de valoros (1)
Expoziţia „Aşezarea preistorică Păuleni-Ciuc – Dâmbul Cetăţii”

Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni – singurul muzeu de rang naţional din arealul Carpaţilor Răsăriteni – deţinător al unui patrimoniu extrem de valoros (1)

Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu Gheorghe, subordonat Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, este o instituţie de cultură deţinătoare a unui patrimoniu cultural mobil şi imobil foarte valoros, de importanţă naţională, acumulat în cea mai mare parte prin activitatea de cercetare şi eforturile specialiştilor MNCR, patrimoniu care se cere valorificat şi promovat tot mai mult. Misiunea muzeului, încă de la înfiinţare, este aceea de salvare, conservare şi promovare a patrimoniului românesc din judeţele Covasna şi Harghita, încurajând totodată dialogul intercultural şi atragerea tuturor categoriilor de public, cu precădere a celui tânăr, către muzeu prin participarea la diverse activităţi culturale care includ valorificarea moştenirii culturale din zonă, indiferent de criteriul etnic. De asemenea, muzeul îşi concentrează tot mai mult eforturile către salvarea patrimoniului imaterial, aflat în pericol iminent de dispariţie, cum au fost acţiunile din cadrul proiectelor SaltLand.

MNCR deţine o poziţie privilegiată în ceea ce priveşte cercetarea, protejarea şi valorizarea patrimoniului românesc arheologic, etnografic şi istorico-documentar din cele două judeţe, menţine colaborări cu numeroase instituţii şi personalităţi din domeniul cultural din zonă şi de pe tot cuprinsul ţării, toate reflectate în numeroasele activităţi culturale şi proiecte desfăşurate anual. Întrucât muzeele locale din judeţele Covasna şi Harghita au ca preocupare principală patrimoniul cultural maghiar şi secuiesc, MNCR şi-a asumat importanta misiune să asigure identificarea, cercetarea, conservarea, restaurarea şi valorizarea patrimoniului cultural românesc, preistoric, dacic şi roman de pe teritoriul judeţelor Harghita şi Covasna.

Activităţile de cercetare din ultimii ani ale echipei muzeului au adunat numeroase succese, fiind premiate în mai multe rânduri. Unul dintre cele mai importante premii primite de MNCR în domeniul cercetării arheologice a fost Premiul din partea Ministerului Culturii decernat în anul 2008 pentru cercetările arheologice de la situl Băile Figa, Beclean, jud. Bistriţa-Năsăud derulate în anul 2007. Situl din Băile Figa este cel mai reprezentativ sit arheologic cu urme de exploatare a sării din mileniile IV-I î.Hr., din toată Europa de Est şi Sud-Est.

Proiecte, activităţi, cercetare şi educaţie muzeală

Patrimoniul mobil al MNCR este alcătuit din piese arheologice, etnografice, istorico-memorialistice şi documentare, rezultate în urma cercetărilor de teren efectuate de colectivul muzeului, dar şi din achiziţii şi donaţii. Patrimoniul imobil cuprinde două monumente etnografice – o moară şi un „găbănaş” (spaţiu de depozitare monocelular), şi două clădiri monumente istorice – casa scriitorului Romulus Cioflec din satul Araci, judeţul Covasna, astăzi casă memorială şi punct muzeal MNCR şi clădirea primei şcoli confesionale româneşti din Sfântu Gheorghe.

Dacă încă nu aţi ajuns la MNCR, iată de ce ar trebui să o faceţi: muzeul prezintă publicului piese de patrimoniu organizate în expoziţii permanente şi temporare prezentate în formule estetice şi de muzeotehnică ce captivează de la primul contact vizual. Expoziţiile sunt prezentate în spaţiile a 4 locaţii – sediul central şi punctele muzeale din subordine aflate în Sfântu Gheorghe şi Miercurea Ciuc. La sediul central puteţi vizualiza şi învăţa despre „Aşezarea preistorică Păuleni-Ciuc, Dâmbul Cetăţii”, în cadrul expoziţiei permanente cu acelaşi nume. Situl arheologic, datat cca. 4500-1600 î.Hr., se află în apropierea satului Şoimeni, comuna Păuleni-Ciuc, judeţul Harghita, în locul numit de localnici Dâmbul Cetăţii. Primele informaţii despre situl de la Dâmbul Cetăţii datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Începând cu anul 1999, Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni a reluat cercetările arheologice de la Dâmbul Cetăţii, aducând informaţii preţioase pentru cunoaşterea culturilor preistorice Cucuteni-Ariuşd-Tripolie (mil. V-IV î.Hr.), Bodrogkeresztùr (mil. IV-III î.Hr.), Coţofeni (mil. III î.Hr.), Costişa (mil. III-II î.Hr.) şi Wietenberg (mil. II î.Hr.), care au cuprins şi zona Carpaţilor Răsăriteni. Expoziţia prezintă rezultatele unei cercetări conduse timp de 20 de ani de arheologii MNCR pe unul dintre cele mai importante situri arheologice din Harghita. În cadrul expoziţiei sunt etalate vestigii arheologice, reconstituiri ale unor locuinţe, complexe rituale, vetre de foc, cuptoare de ars ceramica şi un profil stratigrafic al sitului arheologic, cu explicaţii privind specificul culturilor din care provin acestea.

De la sediul central vă puteţi îndrepta paşii către cele trei puncte muzeale ale MNCR. Prima Şcoală Românească din Sfântu Gheorghe funcţionează în clădirea monument istoric din secolul XVIII, atestată documentar în anul 1799. Identificarea imobilului s-a făcut pe baza izvoarelor documentare aflate în fondul Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale Covasna, precum şi a altor documente aflate în păstrarea diferitelor parohii ortodoxe din judeţ. Documentele informative atestă faptul că această şcoală confesională ortodoxă a avut o istorie zbuciumată.

Casa Memorială „Romulus Cioflec” din Araci, comuna Vâlcele, îşi propune să menţină vie memoria profesorului şi scriitorului, apreciat de literaţii vremii pentru talentul şi implicarea activă în viaţa culturală românească. Casa cuprinde 4 încăperi: sala de clasă, vestibulul, biblioteca şi locuinţa învăţătorului. În acestea au fost adunate şi expuse piese şi documente reprezentative pentru istoricul învăţământului confesional românesc ortodox din zonă.

Muzeul Oltului şi Mureşului Superior din Miercurea Ciuc, în care găsim trei săli de expunere, prezintă o expoziţie permanentă dedicată interiorului tradiţional românesc, cu piese deosebite de port, textile de interior, ceramică şi nu numai, culese din sate harghitene. Una dintre piesele cele mai valoroase din expoziţie este o ladă de zestre, frumos pictată, datată 1876. Celelalte spaţii sunt dedicate unor expoziţii temporare, în general cu tematică istorică sau de arheologie. În prezent se poate vizita expoziţia foto-documentară Contribuţia învăţământului confesional românesc din Trei Scaune la Marea Unire, iar în viitorul foarte apropiat se pregăteşte deschiderea unei expoziţii inedite de arheologie, cu titlul Drumul sării. Drumul ţării, care prezintă rezultatele cercetării sitului din Băile Figa, Beclean, jud. Bistriţa-Năsăud, unde se cercetează şi în prezent.

MNCR mizează pe realizarea a cât mai multor expoziţii temporare, asigurând astfel valorificarea patrimoniului acumulat şi o diversitate continuă în oferta culturală a zonei, tematicile abordate fiind mereu diferite, inovatoare şi captivante. Cele mai importante expoziţii realizate de MNCR în ultimii ani au fost expoziţia de arheologie „Noi descoperiri în sud-estul Transilvaniei” (2003), expoziţia multidisciplinară „Sarea, Timpul şi Omul” (2006 – itinerată în prezent), expoziţia de etnografie „Povestea târgului” (2008-2009), expoziţia de arheologie „Dacii din Curbura Carpaţilor”, iar acestea sunt doar câteva. Rezultatele cercetărilor istorice, sociologice, arheologice şi etnografice realizate în arealul Carpaţilor Răsăriteni se concretizează anual în cadrul sesiunilor de comunicări ştiinţifice organizate de muzeu, publicate ulterior în revista de specialitate ANGVUSTIA, redactată şi editată de MNCR, numele publicaţiei fiind inspirată de denumirea romană a unui castru din Breţcu, judeţul Covasna. Muzeul mai editează Caietele de la Araci, activitate redacţională condusă de prof. dr. Luminiţa Cornea.

Alte două proiecte deosebite ale muzeului sunt expoziţiile „Simte literatura” şi „Simte istoria”, destinate special publicului cu deficienţe de vedere, alcătuite din machete tridimensionale şi busturi în mărime naturală ale scriitorului Romulus Cioflec, un ghid printat Braille şi un ghid audio. Astfel, în 2012, Casa Memorială a scriitorului Romulus Cioflec devenea prima casă memorială accesibilă publicului cu deficienţe de vedere din România.

Instituţia acordă o importanţă deosebită educaţiei muzeale. Între 2009-2012, muzeul a realizat numeroase Tabere de arheologie experimentală, la care au luat parte voluntari şi copii din Harghita şi Covasna. De asemenea, MNCR realizează anual multe ateliere creative pentru copii şi diverse activităţi cu scop pedagogic, menite să apropie tinerii de muzeu.

În cadrul Programului Naţional Limes a avut loc elaborarea documentaţiei ştiinţifice necesare elaborării dosarului de înscriere a Frontierelor Daciei Romane în Lista patrimoniului mondial UNESCO, proiect finanţat deMinisterul Culturii, prin care s-a urmărit cercetarea Frontierei Daciei romane, sectorul de Est: cercetarea ştiinţifică şi valorificarea rezultatelor acesteia în vederea realizării documentaţiei pentru înscrierea în Lista Patrimoniului mondial UNESCO a obiectivelor de patrimoniu cultural ce au făcut parte din Frontierele Imperiului Roman, pe Sectorul de Est al Provinciei Dacia; efectuarea de cercetări pluridisciplinare la Olteni, Breţcu, Baraolt, Reci, Boroşneu Mare şi în zona imediat apropiată acestora, în vederea delimitării în teren a limitelor siturilor şi a zonelor lor de protecţie; monitorizarea curentă a siturilor din lista indicativă aflate pe teritoriile judeţelor Braşov, Covasna, Harghita şi Mureş; completarea şi actualizarea sistemului GIS de evidenţă computerizată pentru documentarea datelor acumulate pe parcursul activităţilor în cadrul Programului Naţional Limes.

Programul de cercetare Peisaje ascunse: explorarea prin teledetecţie şi LiDAR a drumurilor, graniţelor şi câmpurilor de luptă din Carpaţii de sud-est (HiLands) a avut loc în intervalul aprilie-decembrie 2020, coordonat de Institutul de Arheologie Vasile Pârvan, în parteneriat cu Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni şi Muzeul Brăilei Carol I, şi a avut ca temă centrală depistarea şi cercetarea prin teledetecţie şi tehnologia LiDAR a câmpurilor de luptă şi situri arheologice în zonele montane împădurite. (Va urma)

Cosmina Marcela OLTEAN

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.