Final apoteotic al Festivalului de muzică veche din Miercurea-Ciuc | Informația Harghitei - jurnal independent
vineri , 24 septembrie 2021
Home » Cultură » Final apoteotic al Festivalului de muzică veche din Miercurea-Ciuc
Final apoteotic al Festivalului de muzică veche din Miercurea-Ciuc

Final apoteotic al Festivalului de muzică veche din Miercurea-Ciuc

150 de muzicieni din zece ţări au evoluat la cea de-a 33-a ediţie a celui mai vechi şi mai mare festival de muzică veche din ţară, încheiat mirific duminică seara cu programul In memoriam Valentin Bakfark (440 de ani de la trecerea la cele veşnice) susţinut de Corul de cameră „Madrigal – Marin Constantin” împreună cu Ansamblul Codex şi interpretul la lăută renascentistă István Kónya, primul muzician licenţiat în lăută din Ungaria.

Valentin Bakfark, născut la Braşov, în 1526, a fost un virtuoz al lăutei şi un compozitor cunoscut în toată Europa vremii lui. A lăsat numeroase transcrieri pentru lăută, unele de o mare complexitate, interpretate în programul găzduit de Cetatea Mikó de lăutistul maghiar, iar variaţiunile instrumentale ale lucrărilor au fost interpretate de Ansamblul de muzică veche Codex, alcătuit din profesori şi studenţi ai Facultăţii de Muzică a Universităţii „Transilvania” din Braşov.

madrig1Combinaţia instrumentelor medievale cu vocile umane înalt şlefuite ale interpreţilor de la Madrigal a născut efecte deosebite încă de la prima piesă a programului, o lucrare din a doua jumătate a secolului al XIV-lea, Ecco la primavera – care a fost şi prima colaborare a Madrigalului cu Ansamblul Codex şi, totodată, piesa de deschidere a Festivalului George Enescu din 2015.

Corul Madrigal nu mai trebuie practic prezentat, el este o emblemă a muzicii culte româneşti şi universale, susţinând, de la înfiinţarea sa în 1963, peste 4.100 de concerte aplaudate pe întreg mapamondul. Din 2014, această adevărată instituţie muzicală şi-a întregit denumirea cu numele fondatorului său. La Miercurea-Ciuc, corul a fost dirijat cu superioară eleganţă de Anna Ungureanu din Sfântu-Gheorghe, absolventă a Conservatorului din Bucureşti şi perfecţionată în arta dirijorală alături de regretatul maestrul Marin Constantin şi în Statele Unite ale Americii.

madrig3Actualmente dirijor secund al Madrigalului, Anna Ungureanu a mărturisit că a ajuns în această postură „prin prisma faptului că sunt unguroaică. Am fost chemată să îi învăţ pe cei de la Madrigal să pronunţe o piesă în limba maghiară. Eram singura unguroaică din anul meu la Conservator la Bucureşti. Asta se întâmpla în 2002. Ca o coincidenţă, ei urmau să vină chiar atunci la un concert la Sfântu-Gheorghe. Când m-am dus să-i ajut, nu m-am putut abţine să nu muzicalizez puţin textul maghiar. Ei au descoperit că ne înţelegem foarte bine pe plan muzical şi atunci a fost informat maestrul Marin Constantin, care la acea repetiţie nu a fost acolo. Dumnealui m-a invitat să mă alătur şi de atunci am rămas cu ei”.

Programul serii finale de la Miercurea-Ciuc a mai cuprins evoluţia Ansamblului Musica Profana din Budapesta, cu piese ale barocului german timpuriu (sec. al XVII-lea) şi prezentarea cărţii Festivaluri, valuri a muzicologului Elena Maria Şorban, care cuprinde cronicile celor 300 de festivaluri muzicale care se desfăşoară în România.

Potrivit directorului artistic al festivalului, dr. Ignác Csaba Filip, „motto-ul manifestării din acest an, având ca temă principală muzica veche germană, a fost Tanzen und springen, singen und klingen – Dansul şi saltul, cântul, sunatul, un vers din madrigalul compozitorului Hans Leo Hassler, născut în Bavaria – Germania, cântat de întreaga asistenţă la biss-ul Madrigalului.
Programul actualei ediţii a festivalului, organizat de Centrul Cultural Judeţean Harghita şi finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional şi alţii, a cuprins şi concerte organizate la Lăzarea şi Odorheiu-Secuiesc.

Festivalul de Muzică Veche din Miercurea-Ciuc a intrat din anul 2015 în categoria marilor festivaluri europene, Comisia Europeană acordându-i marca „Europe for Festivals, Festivals for Europe”.

(G. Mihail; foto: Ádám Gyula)

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.