Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
După cum spuneam în numărul anterior al jurnalului nostru, discuţia cu preşedintele-director general al CAS Harghita, ec. Duda Tihamér Attila, nu avea să se încheie atunci, ea urmând a continua cu o analiză a evoluţiei sumelor contractate şi realizate în perioada 2011 – martie-iunie 2015, pe fiecare spital din judeţ.
De ce o astfel de analiză şi de ce acum, avea să mă lămurească repede amabila mea gazdă: „Pentru că noi, CAS Harghita şi eu personal, considerăm că, după o perioadă destul de lungă, sistemul asigurărilor sociale de sănătate, strategia Ministerului Sănătăţii şi cea a CNAS, precum şi eforturile depuse de spitale au ajuns să se întâlnească într-o zonă de echilibru”.
Şi cum de echilibru e nevoie în toate, mă gândesc eu, înseamnă că suntem pe drumul cel bun, fiecare dintre competitorii aflaţi în cursă alegându-şi probabil stilul preferat sau stilul adecvat, în funcţie de cât sunt de „învolburate” apele…
Posibilităţi limitate…
…şi vorbesc despre posibilităţile oferite de sistem, limita lor fiind dată, după cum corect afirmă d-l Duda, de sursele de care dispunem, iar cheltuirea banilor de legi, hotărâri de Guvern, ordine, „toate elaborate pentru a da concreteţe unei strategii coerente, concepute în interesul persoanelor asigurate”.
Fără a zăbovi foarte mult asupra unor detalii ce ţin de calcule tehnice bazate pe criterii specifice, reţin în acest moment că, de-a lungul perioadei supuse analizei, a existat un număr mare de ani în care finanţarea a fost sub potenţialul oferit de spitale şi un număr mai mic de luni din acest an în care, la nivelul judeţului, situaţia s-a inversat spre a da poate un nou sens lucrurilor în perspectivă…
Încercând să sintetizez o parte din ceea ce economistul Duda mi-a prezentat în detaliu, fără a distorsiona tâlcul problemelor în discuţie, mai consemnez în plus faptul că, în cazul de faţă, contractele de furnizare a serviciilor medicale sunt credite de angajament până la nivelul cărora spitalele pot efectua servicii ce se pot deconta, serviciile prestate peste valoarea contractuală fiind decontate doar în cazuri speciale.
Mai amintesc, de asemenea, că valoarea maximă se acordă după o analiză temeinică, pe baza unor criterii şi a unei modalităţi de calcul în care o parte dintre indicatori sunt aprobaţi chiar prin ordin al ministrului.
În plus, mai sunt unii indicatori cu influenţă favorabilă, cum ar fi capacitatea spitalului şi munca angajaţilor din unitate făcută în anii precedenţi anului de finanţare, numărul cazurilor complexe soluţionate în unitate, gradul mai ridicat de utilizare a paturilor finanţate ş.a.m.d.
Cu această lungă punere în temă, voi încerca să vă prezint o imagine cât mai corectă din spitalele harghitene, aşa cum am reuşit să o văd eu, o persoană din afara sistemului, ajutată de preşedintele-director general al CAS Harghita, d-l Duda Tihamér Attila.
La SJU Miercurea-Ciuc, luna iunie a venit cu un semn de bun augur…
Apreciind că ceea ce s-a întâmplat în această unitate pe parcursul lunilor aprilie, mai şi iunie 2015, când s-a înregistrat o tendinţă de scădere a sumelor realizate, interlocutorul meu crede că această situaţie este unică în judeţ, întrucât „nici un alt spital din Harghita nu a avut o asemenea descreştere în ultimele trei luni”.
Convins fiind că pot fi o serie de factori care au condus la o astfel de situaţie, cum ar fi de exemplu problemele de la ATI şi nu numai, d-l Duda crede că spitalul are potenţial, atâta doar că el nu a fost folosit „şi o explicaţie pentru toate, sigur, există”.
Contactat telefonic, dr. Demeter Ferenc, managerul SJU Miercurea-Ciuc, mi-a confirmat într-un fel ipoteza preşedintelui Casei de Asigurări de Sănătate (CAS) Harghita şi m-a asigurat că, dacă doresc, îmi va oferi, spre completa informare a populaţiei, toate amănuntele privind situaţia în discuţie, justificată din punctul său de vedere, propunere cu care am fost de acord.
Revin însă la d-l Duda şi mai reţin referitor la SJU că „indiferent de natura factorilor de influenţă, scăderea de la 3.799,78 mii lei, sumă realizată în luna martie a.c., la 3.175,15 mii lei, sumă realizată în luna mai 2015, e greu de înţeles”.
Întrebat dacă aspectele la care face referire, în toată complexitatea lor, ar putea influenţa alocarea bugetară din anul următor, şeful CAS a răspuns afirmativ, dar a precizat că, în opinia sa, până la finele anului situaţia se poate redresa. Dovadă că primul semn de schimbare a apărut în luna iunie, când suma realizată este considerabil mai mare decât cea din luna anterioară.
La Spitalul Municipal Odorheiu-Secuiesc există o listă de aşteptare cu medicii ce vor să lucreze acolo…
Un caz unic, aş zice eu, nu numai pentru Harghita ci, foarte probabil, pentru multe alte judeţe ale ţării, în care spitalele se confruntă cu o criză acută de medici specialişti.
Încadrat în categoria a III-a, ca şi unitatea din Miercurea-Ciuc, Spitalul din municipiul de pe Târnava Mare are, potrivit domnului Duda, o creştere aproape constantă a sumelor realizate faţă de sumele contractate, fonduri corect alocate, conform rezultatului obţinut din calcule şi o adresabilitate mai mare faţă de ceea ce i s-a oferit în plan financiar. Cert este că din cifre rezultă că, susţine domnia sa, „gradul de adresabilitate este în ascensiune, fapt ce denotă că se poate vorbi despre un profesionalism al managementului şi, nu în ultimul rând, despre condiţii bune în spital. Lucru esenţial pentru contractele anilor 2016 şi 2017, a căror bază se pune acum şi, desigur, pentru o creştere a sumelor de finanţare, care încă nu au ajuns din urmă adresabilitatea”.
Spitalele din municipiile Gheorgheni şi Topliţa, într-o limită relativ constantă…
Încadrate în categoria a IV-a, ele au ceva în comun, tocmai plecând de la acest adevăr: sumele alocate pentru finanţare, calculate conform normelor existente, sunt din start mai mici faţă de primele două unităţi la care m-am referit, aflate, după cum spuneam, în categoria a III-a.
Şi iată pe scurt… povestea lor: valorile realizate la Gheorgheni rămân, potrivit afirmaţiei d-lui Duda, într-o limită relativ constantă, cu mici urcuşuri şi coborâşuri; managementul, de-a lungul perioadei, nevoit fiind, a recurs la limitarea sumelor pentru serviciile efectuate, fără a afecta calitatea actului medical, iar din totalul realizărilor pe tipuri de finanţare, remarcabilă este spitalizarea de zi, cu 14 procente. Şi nu întâmplător, pentru că în acest mod sunt prevenite spitalizările continue şi implicit diminuate cheltuielile, în condiţiile în care plata serviciilor efectuate în regim de spitalizare de zi se face prin tarif pe serviciu medical, respectiv prin tarif pe caz rezolvat.
Dar, la acest capitol, Gheorgheniul este depăşit de Topliţa, care se înscrie pe listă cu 17%, ocupând prima poziţie în topul pe judeţ, întocmit pentru un segment care are legătură cu munca de prevenţie, despre care, în general, mai mult vorbim decât facem.
Aici însă preşedintele CAS Harghita a mai evidenţiat ceva, şi anume echipa managerială, „care ştie ce vrea”: medici în unitate, pe care se străduieşte să îi aducă în Topliţa, şi ascensiunea unităţii peste actualul nivel, în condiţiile în care deja, pentru efortul făcut până în 2015, sumele contractate au crescut. În plus e de evidenţiat liantul ce îi uneşte pe toţi factorii de decizie şi ambiţia lor de a-şi duce planurile la bun sfârşit…
Spitalul de psihiatrie din Tulgheş, într-o zonă de normalitate…
Unitate din categoria a V-a, acest spital se poziţionează din punctul de vedere al evoluţiei sumelor contractate şi cheltuite într-o zonă de echilibru, deoarece, sublinia interlocutorul meu, fiind o unitate de monospecialitate, nu are o activitate atât de complexă ca celelalte unităţi din judeţ. „Aici, cu excepţia lunii martie a anului în curs, când suma de finanţare a fost mai mică decât suma realizată, totul s-a derulat normal”.
***
Fără alte comentarii, concluzia acestei analize făcute de CAS Harghita îi aparţine preşedintelui ei, ec. Duda Tihamér Attila:
– Rezultatele sunt în concordanţă cu posibilităţile pe care le oferă sistemul, şi anume contractul-cadru, normele de aplicare ale lui şi legislaţia specifică. Aceste rezultate sunt însă influenţate de modul de utilizare a sumelor de către managementul unităţilor sau de către unele condiţii specifice unor anumite perioade.
ŞTEFANA DRĂGHICI
