Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
- Nicu Rădulescu, preşedintele OPTBR: „România mai are o şansă cu Turismul Balnear şi numai cu Turismul Balnear, pentru că el aduce bani foarte mulţi; dar nu este suficient promovat, la noi turismul nu este încă o prioritate naţională”
Lucrările celui de-al XVII-lea Congres al Turismului Balnear şi de Wellness al României, organizat la Băile Tuşnad, s-au încheiat, dar ecourile lui sunt proaspete şi despre el se va discuta încă multă vreme.
Dl Nicu Rădulescu, preşedintele Organizaţiei Patronale a Turismului Balnear din România, înfiinţată în 1993, îşi aminteşte de prima întâlnire, care s-a desfăşurat sub numele de „Bursa şi Forumul Turismului Balnear”, într-o situaţie în care acesta avea nevoie de ceva care să îl identifice cu piaţa României în domeniu – poate cea mai veche piaţă din zona Balneară.
Primul congres a avut loc în urmă cu 17 ani ca o necesitate, pentru a cunoaşte ce se întâmplă în turismul bazat pe resurse naturale vindecabile, care valorifică resursele naturale ale României, ţară cu o paletă diversă de remedii naturale.
„Ne-am străduit mult şi nu ne-a fost uşor, am luat ca model Bursa Dunăreană pe care o făcusem în 2002-2003. Încetul cu încetul am crescut şi mă uit acum cu oarecare mândrie, că am reuşit să aducem alături de noi nu numai medicii de specialitate pe care ni i-am dorit dintotdeauna, care au backgroundul pe care Asociaţia Europeană îl remarcă tot timpul la noi – sunt cei mai buni medici pe care îi avem la ora actuală – că, iată, am reuşit să aducem lângă noi terapeuţi, să aducem lângă noi activitatea de SPA şi Wellness şi să putem într-adevăr să oferim un produs turistic complex, pentru că Dumnezeu ne-a dat aceste daruri minunate care sunt resursele balneare”, a rememorat preşedintele OPTBR.
Astăzi, organizaţia pe care o conduce este membră a European SPA Association (Asociaţia Europeană a SPA-urilor – n.a.), unde are post de vicepreşedinte, iar România este foarte bine plasată şi este căutată pentru varietatea resurselor pe care le deţine într-o dispersie geografică excepţională şi, deopotrivă, pentru calitatea actului medical. „Este binecunoscut faptul că în România există o zonă medicală de mare clasă şi în aceeaşi măsură personal nemedical care este foarte bine pregătit”, subliniază dl Nicu Rădulescu.
În urmă cu doi ani, întâlnirea anuală a specialiştilor în domeniile Balneo şi SPA şi-a schimbat denumirea în „Congresul Turismului Balnear şi de Wellness al României”, la finalul fiecăruia fiind transmise mesaje ministerului de resort – actualmente Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului – la nivelul căruia OPTBR are un interlocutor, în persoana doamnei Alina Cârlogea, directoarea Direcţiei de Investiţii.
Potrivit preşedintelui OPTBR, trendul general actual arată o întrepătrundere a Turismului Balnear românesc cu zonele de SPA şi de Wellness.
„La ora actuală nu se mai face niciun hotel fără o bază de SPA şi nu există nicio bază de SPA care să nu aibă, în afară de factorul medical, şi această zonă de Wellness, care aduce omul spre o stare de bine. Practic, se îmbină zona clasică balneară cu zona de holistică, de SPA şi Wellness, apărând meseria de kinetoterapeut. Însă, deşi am reuşit să aducem cele două piese alături una de cealaltă, nu suntem încă la faza de a le putea contopi, pentru că fiecare are individualitatea ei, dar este un lucru foarte bun, pentru că acest congres aduce în faţă problemele cu care se confruntă sectorul, faptul că există pe de o parte bazele de tratament clasic şi există şi zona de terapeuţi care fac şi altceva, cu totul altceva faţă de ce se făcea în urmă cu 20 de ani. Important este că oamenii se simt bine şi în turismul balnear la ora actuală nu mai există numai pensionari, numai clientul clasic; acum vine şi managerul. De aceea, partea de prevenţie este foarte importantă. Este o tendinţă care, după părerea mea, va persista, aproape sigur că bazele de tratament care sunt construite pe sistem clasic vor suferi modificări esenţiale prin transformarea unor activităţi din diferite zone de ape minerale, zone de tratament cu ape minerale în zone efective de linişte, de oaze de sănătate, de tratament cu alte terapii – chinezeşti de pildă – ş.a.m.d. Se observă că lumea merge în această direcţie şi mai observăm că şi clientela s-a schimbat fundamental”, detaliază Nicu Rădulescu.
Dacă în urmă cu zece ani în Băile Tuşnad puteai vedea doar pensionari veniţi prin Casa de Pensii, înfiinţarea hotelului de patru stele O3zone, cu un alt concept, organizarea de Conferinţe anuale, faptul că există posibilitatea să vină acolo şi familii cu copii, dar şi oamenii cu dare de mână, au schimbat faţa orăşelului şi automat a avut de câştigat şi comunitatea.
„A fost un proiect curajos de a moderniza baza de tratament şi de a face acolo un Centru SPA cu foarte multe funcţionalităţi, Tuşnadul fiind construit exact pe zăcământ. S-ar putea să avem într-adevăr un aflux foarte mare de turişti, pot veni şi sportivii de performanţă, care abia aşteaptă acest tip de tratamente. Deci, în staţiunea Băile Tuşnad, zona aceasta binecuvântată în care industria nu a pătruns foarte adânc, poate să aibă într-adevăr peste 10-15 ani un succes extraordinar. Imaginaţi-vă că în perioada pandemiei, timp de doi ani, când societăţile noastre au fost închise, oamenii noştri au avut o activitate foarte puternică de lobby, aşa încât şi noi am primit ajutoare, este adevărat nu foarte mari, dar ne-am putut menţine pe linia de plutire. Mai mult, Organizaţia (OTPBR – n.a.) este veche, este foarte puternică, este foarte serioasă, are parteneriate serioase şi cu ANAT, cu ANTREC şi cu toţi colegii noştri”, continuă interlocutorul nostru.
Congresul pe care l-a organizat şi în acest an a fost un succes, fără îndoială, fiind locul unde cererea s-a întâlnit cu oferta, în beneficiul oaspeţilor celei mai mici staţiuni din România.
„Sunt impresionat! Constatăm cu surpriză şi cu uimire că acum vin şi tinerii la Băile Tuşnad – sedentarismul, lucrul în faţa calculatorului de acasă provoacă diferite probleme ale coloanei vertebrale, probleme legate de tulburări de memorie şi e foarte important ca ei să vină şi să îşi îngrijească sănătatea. Staţiunile balneare sunt oaze de sănătate, sunt bastioane de luptă şi împotriva COVID – colegii noştri medici au şi iniţiat teme de cercetare, pe care le-au prezentat şi la Bruxelles acum o lună, în care arătau că ele însele sunt nişte redute şi că aici ar trebui să întărim foarte bine această activitate, pentru că aici nu există poluare, climatul este unul de cruţare, există păduri virgine şi în ciuda impedimentelor generate de prezenţa urşilor, aceste zone sunt foarte vizitate. Aici, în Băile Tuşnad de exemplu, indicele de infecţie pe perioada pandemiei era sub 1%, în vreme ce în alte zone era de 12-14%. Oamenii sunt interesaţi de staţiuni şi ce bine este că unele dintre ele îşi mai păstrează încă aerul din perioada interbelică, atunci când turismul balnear românesc a cunoscut o perioadă de creştere masivă”, apreciază preşedintele OPTBR.
De aproape două decenii este alături de Organizaţia Patronală a Turismului Balnear din România (OPTBR), în calitate de lider aflat acum la al treilea mandat. A fost în acelaşi timp preşedintele Consiliului de Administraţie şi director executiv la Tuşnad SA şi tot în mandatul domniei sale s-a realizat Hotelul O3zone. Şi-a încheiat cariera profesională în 2020 şi s-a dedicat integral susţinerii şi promovării turismului Balnear şi de Wellness din România. Sunt câteva lucruri pe care îşi doreşte să le vadă împlinite, înainte de a preda ştafeta.
„În primul rând, ar trebui să avem un minister al nostru, care să ducă ponderea turismului în PIB la peste 10%, ca să merite. România are o şansă numai cu turismul balnear, pentru că el aduce bani foarte mulţi. Dar nu este suficient promovat, nu avem lucrurile puse la punct ca să ne vină pe income toţi turiştii străini încoace, pentru că nu s-au străduit colegii noştri de la alte ministere să ne promoveze serios. Turismul nu este încă o prioritate naţională”, ne spune dl Nicu Rădulescu.
Cât priveşte relaţia cu Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, apreciază că „este bună”, dar consideră că ceea ce s-a făcut până acum „nu este suficient, este foarte puţin faţă de cât ar trebui să avem, pentru că investiţiile noastre pornesc de la zece milioane de euro în sus, nu ca cele într-o pensiune”.
Îşi doreşte să găsească un interlocutor în actualul sau poate în viitorul ministru al Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului şi să îşi poată materializa o idee la care ţine foarte mult: inventarierea patrimoniului balneoturistic şi balneoclimateric al României.
„Ultima inventariere a patrimoniului public al statului a fost făcută în 1936 de către economistul Spiridon Iacobescu, şeful Catedrei de Contabilitate de la Academia de Înalte Studii Economice, inventariere pe care nu a putut să o valorifice, din cauză că a izbucnit războiul. A mai fost o încercare la Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Turism prin anii ’80, care s-a oprit din lipsă de fonduri. Politicienii noştri nu văd această chestiune, deşi din punctul meu de vedere, ca să ştim pe ce resurse stăm la ora actuală, ca să ne putem promova, avem nevoie de astfel de informaţii suplimentare. Ar fi un lucru extraordinar pentru noi, pentru Organizaţie, pentru România, pentru minister. Însă, din punctul meu de vedere, un minister al Turismului ascuns între Economie, sau între Antreprenoriat, sau între Economie sau Transporturi nu merită. (…) Ar trebui ca ministerele de care depindem să îşi dea mâna şi, precum au făcut ungurii acum 30-40 de ani cu Planul Széchenyi, să avem şi noi planul unui economist care vrea să facă treabă şi să punem în vârful de lance al turismului românesc Turismul Balnear, pe care să-l susţină, fie că vorbim despre un Turism Balnear, un Turism Balnear şi de Wellness sau despre un Turism Balnear şi de SPA. Prefer să închei într-o notă optimistă: poate că anul viitor există şansa ca în România de după alegeri să vină cineva şi să vadă aceste chestiuni, să fie un vizionar şi să aibă capacitatea de a înţelege că este o şansă şi că noi de fapt avem resurse. Iar dacă vor să vină investiţiile masive din alte ţări, aici vin, acolo unde sunt resurse. Se spune că resursa este inepuizabilă. Nu este chiar inepuizabilă, pentru că uite sunt zone unde nu mai sunt deloc rezerve… Si atunci ar trebui să vedem pe ce stăm. Avem o şansă, şansa este Turismul Balnear şi nu văd altă şansă!”, a concluzionat dl Nicu Rădulescu, preşedintele Organizaţiei Patronale a Turismului Balnear din România.
DANIELA MEZEY
