Puteți susține ziarul Informația Harghitei și, implicit, această pagină de Internet
prin direcționarea către Fundația „Adevărul Harghitei”
a până la 3,5% din impozitul datorat.

Celebrând Dragobetele – tradiţia românească a iubirii şi primăverii | Informația Harghitei - jurnal independent
miercuri , 17 aprilie 2024
Home » Cultură » Celebrând Dragobetele – tradiţia românească a iubirii şi primăverii
Celebrând Dragobetele – tradiţia românească a iubirii şi primăverii

Celebrând Dragobetele – tradiţia românească a iubirii şi primăverii

În fiecare an, pe 24 februarie, românii sărbătoresc Dragobetele, o festivitate încărcată de semnificaţii culturale şi tradiţii. Această zi marchează cumpăna dintre anotimpuri, temperaturile cresc, dar încă se găsesc petice de zăpadă, natura renaşte, iar românii sărbătoresc dragostea.

Dragobetele este un prilej de a celebra iubirea şi frumuseţea naturii. În mitologia românească, Dragobete este văzut ca un zeu al iubirii şi al bucuriei, un protector al tinerilor îndrăgostiţi şi al păsărilor ce îşi caută partenerii în această perioadă şi îşi construiau cuibul (Tudor Sălăgean, Dragobete: cinci deschideri, 2020). Sărbătoarea este cunoscută în unele părţi ale ţării şi sub numele de „Logodna păsărilor”, „Zburătorul”, „Cap de primăvară” (Valentina Samoilenco, Obiceiuri, tradiţii şi superstiţii de ziua îndrăgostiţilor la români, 2018).

Dar, cine este de fapt Dragobete? Astăzi, îl cunoaştem ca fiind un fiu al Babei Dochia, un tânăr chipeş, voinic şi bun, care umbla prin sate pentru a învăţa băieţii şi fetele secretele iubirii. Se spune că tinerii îndrăgostiţi care se întâlneau în ziua de 24 februarie, rămâneau împreună tot anul (Rodica Zafiu, Dragobete: cinci deschideri, 2020).

Potrivit tradiţiei, în multe sate şi oraşe, tinerii se îmbrăcau în hainele de sărbătoare şi se adunau la pădure, în poieni, pentru a culege primele flori de primăvară. La întoarcere, băiatul alerga fata care îi era dragă, iar dacă sentimentul era reciproc, aceasta se lăsa prinsă după care se sărutau. Sărutul pecetluia relaţia pe un an sau mai mult, tinerii care se sărutau fiind desemnaţi să se căsătorească în acelaşi an (Historia.ro).

Potrivit unor superstiţii româneşti, cel care nu sărbătoreşte Dragobetele, nu se va îndrăgosti în acel an şi îi va merge rău. Dacă în ziua de Dragobete, cineva va auzi pupăza cântând va fi harnic tot anul. Dacă plouă în această zi, primăvara va veni mai repede şi va fi mai frumoasă. În unele locuri, obiceiul era ca fetele necăsătorite să strângă zăpada rămasă, numita şi „zăpada zânelor”. Se credea că apa din zăpada topită are proprietăţi magice în dragoste. Fetele îşi clăteau chipul cu această apă pentru a conserva frumuseţea şi adevărata sănătate. Tinerii au datoria de a se veseli în ziua de Dragobete pentru a avea parte de dragoste tot anul (Valentina Samoilenco, Obiceiuri, tradiţii şi superstiţii de ziua îndrăgostiţilor la români, 2018).

Dragobete este mult mai mult decât o simplă sărbătoare a iubirii sau a primăverii, este un moment de reconectare cu natura şi cu valorile tradiţionale ale comunităţii româneşti. Este un prilej de bucurie, recunoştinţă şi speranţă pentru un viitor plin de iubire şi prosperitate.

EMILIA Ş.

Comentarii:

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.