(Inter)Național

Interviu cu prof. univ. dr. Petre Ţurlea, istoric  – Aşa cum susţineţi în volumul I al trilogiei dumneavoastră „Români şi Unguri”, apărută în ediţia a II-a cu prilejul Centenarului Marii Uniri – care stă de altfel la baza acestui interviu – poporul român reuşise să-şi realizeze un stat naţional unitar, doar că erau aici regiuni care înainte de Primul Război ... Read More »

Despre intrarea trupelor române în Transilvania, în august 1916, au apărut tratate militare şi lucrări de referinţă ale istoricilor români şi maghiari, şi nu numai, jurnale de front, volume memorialistice, numeroase studii şi articole în reviste de specialitate şi în presa cotidiană, din timpul desfăşurării evenimentelor şi din intervalul de peste 100 de ani care au trecut de atunci. Cu ... Read More »

Trianonul a creat posibilitatea reunificării religioase a românilor transilvăneni. Ar fi fost uşor de înfăptuit după 1918, în condiţiile în care nu se mai puteau opune nici Austria, nici Ungaria. Rămânea doar al treilea factor interesat în menţinerea dezbinării religioase a românilor – Papalitatea. Nerealizarea acestui deziderat major al românilor, care ar fi consolidat România Mare, este imputabilă Vaticanului. S-ar ... Read More »

Contribuţia Catolicismului la lupta pentru înlăturarea urmărilor Tratatului de la Trianon din 1920, prin susţinerea politicii revizioniste a Ungariei, a marcat major Istoria Românilor între 1918-1945. Biserica Romano-Catolică Maghiară din Transilvania şi Vaticanul au stat alături într-o acţiune antiromânească fără întrerupere după 1918, data Unirii Transilvaniei cu România, acţiune amplificată după 1920, data când, la Trianon, Unirea a fost recunoscută. ... Read More »

Interviu cu prof. univ. dr. Petre Ţurlea, istoric – Relaţiile diplomatice cu Ungaria, când s-au restabilit? – Vreau să spun în primul rând că, în toată perioada 1920- 1928, influenţa determinantă asupra relaţiilor dintre români şi unguri a venit dinspre politica revizionistă a Ungariei. S-a manifestat sub cele mai diverse forme: zgomotoasă, adesea îmbrăcând haina violenţei verbale sau chiar de ... Read More »

Interviu cu prof. univ. dr. Petre Ţurlea, istoric – Cum a petrecut Ungaria ziua semnării Tratatului de la Trianon? – Ziua semnării Tratatului de la Trianon, 4 iunie 1920, a fost decretată zi de doliu: serviciile publice au fost închise; s-au oficiat slujbe de implorare a divinităţii pentru naţiunea maghiară în toate bisericile, de toate confesiunile; a fost oprită circulaţia ... Read More »

Interviu cu prof. univ. dr. Petre Ţurlea, istoric – Ştim că, înainte de Trianon, dar şi ulterior, Ungaria a mizat foarte mult pe propagandă, înainte ca formele moderne ale acesteia să devină componente ale războiului informaţional. – Pentru a îndrepta opinia publică occidentală împotriva românilor şi pentru a determina delegaţii marilor puteri la Conferinţa de Pace să favorizeze Ungaria, aceasta ... Read More »

Presa timpului a acordat, cum era şi firesc, o atenţie corespunzătoare Conferinţei de Pace de la Versailles şi a tratatelor semnate acolo. Aşa a fost şi cazul Tratatului de pace cu Ungaria, semnat la 4 iunie 1920, la Trianon. În paginile de faţă ne propunem să urmărim ceremonia semnării acestui tratat aşa cum a fost ea surprinsă de ziarul francez ... Read More »

Interviu cu prof. univ. dr. Petre Ţurlea, istoric – Cum s-a făcut şi cât a durat transferul de putere în Transilvania? – Şi după 1 Decembrie 1918 cei mai mulţi funcţionari unguri acţionau ca şi cum Transilvania ar fi făcut parte din Ungaria. Încercau să împiedice organizarea noii administraţii din iniţiativă proprie, dar şi în urma ordinelor primite de la ... Read More »

Interviu cu prof. univ. dr. Petre Ţurlea, istoric – În ansamblul atrocităţilor antiromâneşti se pare că nici guvernul bolşevic al lui Béla Kun nu s-a lăsat mai prejos… – În timpul guvernului bolşevic al lui Béla Kun, instaurat în martie 1919, au avut loc noi asasinate în vestul Transilvaniei, evident ordonate de Budapesta, pentru a opri procesul de formare a ... Read More »