Informația Harghitei – jurnal independent singurul jurnal independent editat în limba română din județul Harghita
Facem câţiva paşi în timp, pentru a urmări traseul cărţilor din bibliotecă. În acest sens vedem că, între 1935-1949, biblioteca a funcţionat în cadrul fostei primării, într-o clădire amplasată pe locul actualului parc central.
În ce priveşte activitatea pe timpul Căminului „Patriarhul Miron”, documentele dovedesc că se intensificase activitatea culturală (mai ales că în comună exista şi o sală de cinema). Învăţătorii şi preoţii, notarii şi mulţi alţi iubitori de cultură, chiar şi unii consilieri ai comunei, desfăşurau şi participau la activităţi cultural-educative.
Peste timp, în 1959, biblioteca crescuse deja la peste 10.000 volume. Ea funcţiona în aceeaşi clădire în care a funcţionat, până în 1968, şi Căminul Cultural „Nicolae Bălcescu”.
Între anii 1968 şi 1983, la bibliotecă se strânseseră un număr de peste 25.000 de cărţi. Desfăşurarea activităţii era în clădirea fostului Tribunal, pe strada denumită Nicolae Bălcescu. Apoi, pentru 37 de ani, instituţia putea fi găsită pe str. Borsecului, la nr. 1. Spaţiul de aici nu era prea generos, baza materială a trebuit înghesuită toată la parterul clădirii. Era de asemenea un spaţiu neprielnic pentru lectură şi depozitare, cu camere micuţe, în plus, la etaj, deasupra întregii biblioteci, se afla o grădiniţă de copii.
În 1986, biblioteca avea 43.000 de volume şi deţinea o filială în cartierul Aluniş.
Din 1956, biblioteca a primit denumirea de Biblioteca Orăşenească Topliţa, urmând ca până în 1969 să fie inclusiv bibliotecă raională. Apoi, odată cu trecerea la statutul de municipiu, biblioteca a devenit municipală. În 2002 biblioteca municipală totaliza un număr de 58.000 de documente, iar mai apoi, în 2006, deţinea 60.000 de documente.
În perioada Regiunii Autonome Maghiare Mureş biblioteca a fost subordonată Comitetului de Cultură al Raionului Topliţa, subordonat la rândul lui Comitetului de Cultură al Regiunii Autonome Mureş.
De acest Comitet Raional de Cultură şi Artă depindeau toate bibliotecile comunale din Raionul Topliţa. Dintr-un raport trimestrial pentru anul 1964 aflăm că numărul de volume la nivel de raion, în toate cele 33 biblioteci, era de 86.460 volume. Tot în acel raport se mai arată faptul că aceste biblioteci au atras peste 8.500 de cititori şi au distribuit cititorilor Topliţei peste 73.426 de cărţi.
În perioada aceasta biblioteca oferea sprijin cursanţilor la învăţământul agricol de 3 ani, cursanţilor înscrişi la învăţământul de partid şi cadrelor didactice. Se organizau expoziţii cu titluri ca: „Cum puteţi obţine furaje de calitate?”, „Cum puteţi afla metode de creştere a animalelor?” etc.
În 1963, brigada de informare era formată din: Cadar Alexandru, secretar al comitetului regional de partid, Andrei Ioan, secretar executiv al Sfatului Popular Raional. Biblioteca Topliţa, cu implicarea Comitetului şi a Comisiilor Comunale, organiza deseori concursuri, simpozioane, conferinţe. În anul 1964, de exemplu, se raportau cca. 1.727 intelectuali care fuseseră trimişi, organizaţi în brigăzi, în teritoriu (în tot raionul) Topliţa pentru a susţine 1.472 conferinţe, şi cca. 304.164 participanţi.
La Topliţa, activitatea în bibliotecă, în următorul an cuprindea nenumărate manifestări care aveau ca reper cartea: 64 activităţi în bibliotecă, 23 recenzii, 12 seri literare, 2 consfătuiri cu cititorii, 2 alte manifestări, 3 la Club, 16 informări politice, 1.260 participări cu public, 26 conferinţe radio. S-au mai desfăşurat alte 21 conferinţe cu un număr de 930 participanţi.
De asemenea, o altă activitate pe care o aflăm raportată este cea de la cinematograf: responsabilul pentru cineficare era Hejj Tiberiu, iar instructor Kertes Eugen. La brigada de tineret Stânceni activa Morariu Liviu, care răspundea de elaborarea conferinţelor şi trimiterea acestora. Din ianuarie, până în mai, s-au înregistrat la cinematograf cca. 149.846 spectatori etc.
Pentru a-şi desfăşura activitatea, în perioada comunistă, statul considera că e necesar ca bibliotecile şi căminele, staţiile de radioficare şi cinematografele să primească regulat informări privind tematica muncii culturale.
Chiar dacă statului i se părea că totul este sub control, de fapt lucrurile nu prea stăteau aşa, oamenii chiar erau nevoiţi să se conformeze în cele scrise, ei manifestau un spirit liber şi plin de dorinţa de a se depăşi pe sine.
În cartea sa „Contribuţii la istoria judeţului Harghita”, Aurel Marc, fost director al arhivelor Miercurea-Ciuc, care a lucrat şi el în 1965 la Staţia de Radioficare, şi a fost între 1968 şi 1972 director al Casei de Cultură Topliţa, prezintă realitatea de la firul ierbii: „Disertam ore în şir – într-o vreme a atotputerniciei maselor – despre rolul elitelor” (Mihail Groza) sau „În ciuda faptului că în anii 1983-1989 era interzis, îi plăcea (lui Aurel Marc) să vorbească despre savanţii culturii româneşti, despre istorici, personalităţi de seamă ale bisericii ortodoxe, despre familia regală” (Aurel Marc, Contribuţii la o istorie a judeţului Harghita, Sf. Gheorghe: Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2000).
În ce priveşte activitatea realizată în această perioadă prin grija bibliotecii trebuie să subliniem rolul pe care l-a avut aceasta în creşterea performanţei şi calităţii educaţiei.
Literatura a fost întotdeauna principalul filon prin care cultura a rămas aproape de sufletul cititorilor. Promovând cartea, biblioteca a promovat valorile, dar şi comunitatea. În acest fel, deschizând pagini de ştiinţă, aici s-a promovat excelenţa şi performanţa în cultură şi educaţie. Eforturile şi realizările au fost deosebit de semnificative. O dovedeşte numărul de cititori şi rezultatele elevilor care frecventau biblioteca, lucru deloc de neglijat.
De asemenea, odată cu procesul de tehnologizare şi biblioteca din Topliţa, prin grija directoarei Natalia Doltea, care a implementat în bibliotecă, imediat ce a fost posibil, un sistem electronic de catalogare şi evidenţă a cărţilor şi cititorilor, cele peste 60.000 de cărţi sau documente au fost inventariate şi înregistrate în acest program. Această acţiune a necesitat o muncă enormă, încununată de succes. De asemenea, tot prin grija Nataliei Doltea, manifestările culturale au avut deosebită substanţă şi profunzime. Un exemplu în acest sens sunt preocupările acesteia şi implicarea în organizarea şi derularea Festivalului „Mioriţa”, în mod special sesiunea de comunicări ştiinţifice. Responsabil de bibliotecă, şi mai apoi director, d-na profesor Natalia Doltea a stimulat intens activitatea de cercetare şi colectare în domeniul etno-folcloric, fapt ce a dus, până la urmă, la deschiderea unui muzeu etnografic în Topliţa.
Urmând parcursul diacronic, descoperim că în 1991 biblioteca deţinea în inventar maşini de scris, iar în anul 2000 s-a achiziţionat primul calculator.
În cadrul instituţiei au activat, pe perioadă mai lungă sau mai scurtă, următorii bibliotecari: deceniul şase – Maria Platon (1963), Voichiţa Moldovan (1964); deceniul şapte-opt – Varadi Elena, Braic Grigore (1963-1972), Doltea Alexandru (1969-1971), Petraş Silvia, Doltea Natalia (1973-2008), Duşa Geta, Hurubă Maria (1970), Vodă Ana (1988-1990), Ţăran Petru, Ţepeluş Tuca; anii 90 – Şerban Lucia (1986), Zamoşteanu Mihaela (Moş), Moldovan Marcela, Urzică Mioara (1992), Anghel Daniela (1997) Ţifrea Doina (din 1995 până în prezent), Moldovan Adriana (1998), Muntean Aurel (2005). Activează în prezent: Ţifrea Doina (economist), Ujică Aurica Maria (bibliotecar), Paşcan Aurora (bibliotecar), Lung Georgeta Maria (bibliograf), Lazăr Viorica (manager).
În prezent, activitatea bibliotecii este reglementată de Legea Bibliotecilor. Conducerea se realizează prin proiecte de management. Evaluarea activităţii culturale se face anual şi o dată la 5 ani. Proiectele desfăşurate de bibliotecă au în vedere trezirea interesului pentru activităţile de lectură şi informare, implicarea în diverse demersuri culturale menite să stimuleze interesul pentru lectură. Se urmăreşte de asemenea promovarea valorilor locale şi universale, promovarea şi dezvoltarea capacităţilor creatoare. Promovează inovaţia şi bunul gust în toate domeniile.
Cataloagele de carte pot fi găsite în format electronic şi pot fi accesate online de oriunde din lume, la fel şi blogurile, pagina bibliotecii, care sunt eficiente instrumente de comunicare.
Serviciile oferite de bibliotecă s-au diversificat, orientarea nouă pe care am ţinut să o dezvoltăm în comunitate este spaţiul online. Informarea corectă în acest spaţiu aproape nelimitat şi gonflabil (datorită informaţiilor nelimitate şi nu întotdeauna corecte) este o nouă provocare şi de aceea biblioteca are foarte multe de făcut pe această linie. Am putea spune că multitudinea surselor de informare şi fenomenul fake-news aduc din nou biblioteca în prima linie pentru a lupta împotriva delăsării, minciunii şi falsului.
Stocul de carte s-a diversificat şi el, la fel şi prelucrările şi înregistrările multimedia. Bibliotecarele, astăzi, cunosc şi folosesc în interesul comunităţii topliţene facilităţile web 2.0.
Printre proiectele bibliotecii topliţene de azi se numără: Tabără de scriere creativă, Tabără de lb. Engleză, Tabără de istorie locală, Revista literară „Toplitera”, „Coase-ţi ia”, „Reîntâlnire cu muzica îndrăgită”, Moştenirea topliţeană, proiect de memorie locală, Biblionet (acces gratuit internet şi cursuri de iniţiere utilizare calculatoare), Strada de carte, Code Kids şi multe altele.
De-a lungul timpului am editat mai multe antologii, cărţi cu valoare de document: Ca prin Magie, Nu te teme de copacul magic, Roboţelul, Moş Nucu, Toplitera, Toplikidterra, Traduceri şi însemne, Aventuri cu şi prin cuvinte, Catharsis, Antologie George Sbârcea, În lumea lui Creangă etc.
Pagina bibliotecii se află la adresa www.bibliotecatoplita.ro. Prin intermediul acesteia toate informaţiile, precum şi accesul la ele, sunt la un click distanţă.
Dr. Viorica-Macrina LAZĂR
Comunicarea „Biblioteca Municipală George Sbârcea, de la înfiinţare până în prezent” a fost prezentată în cadrul manifestării Zilele „Miron Cristea” – organizată recent de Centrul Cultural Topliţa în parteneriat cu Fundaţia „Miron Cristea” din localitate şi cu sprijinul Primăriei municipiului – fiind cuprinsă, ca şi celelalte lucrări susţinute în cadrul evenimentului de la Topliţa, în volumul Sangidava.
