Au debutat lucrările Universității de Vară de la Izvoru Mureșului
- Chiar dacă nu au putut onora cu prezența, cancelariile Administrației Prezidențiale și cea a premierului României au transmis salutări și urări de succes
Pe 15 august, ziua în care în calendarul creștin ortodox este marcată Adormirea Maicii Domnului, la Izvoru Mureșului, județul Harghita, au debutat lucrările unei noi ediții a universității românilor de pretutindeni.
Ajunsă la cea de-a XXI-a ediție, Universitatea de Vară de la Izvoru Mureșului este organizată de Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, în parteneriat cu Fundația Națională pentru Românii de Pretutindeni, Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române (CESPE) prin Centrul European de Studii Covasna-Harghita, alături de Centrul de Cercetări și Studii Regionale din Târgu Mureș, cu binecuvântarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei, și găzduită de Complexul Sportiv Național Izvoru Mureșului.
Ediția din acest an a universității consemnează și o premieră. Cu sprijinul Ministerului Culturii, se va organiza, timp de 3 zile, un târg la care sunt invitați meșteșugari, artizani, reprezentanți ai artei populare, din dorința de a promova tradițiile și valorile culturale românești.
La fel ca anul trecut, și acum, la Universitate este invitată și prezentă Federația Română de Oină, organizându-se și un meci demonstrativ.
Deschiderea oficială a Universității de Vară a început cu transmiterea cuvântului de binecuvântare al PS Andrei Moldovan, Episcopul Covasnei și Harghitei, citit de părintele Panciu Laurențiu.
În cadrul cuvântului de binecuvântare, PS Andrei puncta faptul că „Anul 2024 reprezintă un important reper al istoriei acestor locuri, al ținutului celor două județe, Covasna și Harghita, dar mai cu seamă pentru societatea civilă, parte a celei religioase ortodoxe, deoarece ne mai desparte doar o lună până la fericita prăznuire a celor 30 de ani de ființare a episcopiei românilor ortodocși din teritoriul arcului intracarpatic.
(…) Acum, la moment aniversar, în care ne aducem aminte de izvorul care a prilejuit întâlnirea noastră de astăzi, anume anul 1994 și înființarea Episcopiei Covasnei și Harghitei prin numirea primului său ierarh a Preasfințitului Părinte Ioan Selejan, al cărui următori suntem și noi în scaunul episcopal, vă îndemnăm părintește să păstrați tradițiile și identitatea neamului nostru, sprijinind cultul și cultura, amintindu-vă de pilda viețuirii strămoșilor noștri și a bunelor lor datini, sporind frățietatea și apărând sfânta biserică a neamului și comoara ei duhovnicească și materială pentru ca să o putem lăsa generațiilor viitoare mai desăvârșită decât noi înșine am moștenit-o”.
„Îmbrățișez pe toți cei care au suflarea românească în pieptul lor”
Avocatul Ioan Sabău-Pop, din Târgu Mureș,compara destinul poporului român cu cele două râuri emblematice, Oltul și Mureșul. „Suntem în acest loc, unde izvorăsc două râuri sub formă de pâraie. Mureșul care curge lin, Oltul învolburat, se despart acei frați și se întâlnesc, pe cărări diferite, în Dunăre. Acesta este și destinul poporului român”.
„I-am spus și dlui președinte (Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș – n.a.) Dragoș Burghelia, mă bucur că a fost un fervent în organizarea aceasta, mă bucur și pentru faptul că am avut o inspirație atunci când l-am propus să fie președintele Forumului Civic, pentru că e un copil de nădejde (…), un actor activ dezinteresat și un voluntar extraordinar, alături de mulți alții de aici. Și, desigur, îmbrățișez (…) pe toți cei care au suflarea românească în pieptul lor (…), românii de pretutindeni care au reușit să ajungă aici și să ne plângem pe umeri despre lucrurile care nu se împlinesc sau nu decurg așa cum vrem noi”.
„Mă bucur că tineretul se prezintă la Izvoru Mureșului într-o formă în care continuă frumoasele noastre tradiții românești”, a mai spus Ioan Sabău-Pop.
„Vocile care au fost ascuțite, s-au calmat, lucrurile au intrat într-o anumită normalitate”
Dr. Ioan Lăcătușu, numit și omul-instituție pentru românii din județele Covasna și Harghita, a făcut o scurtă recapitulare a Universității, amintind că prima ediție a avut loc în anul 1998, la Făgețel. Astfel, „dacă suntem la ediția XXI, 5 ani nu a fost posibilă organizarea Universității. De ce? Pentru că în toate cele 21 de ediții, problema numărul 1 a fost asigurarea resurselor financiare pentru organizare.
Este nedrept, apropo de ce se întâmplă la câțiva km (…) cu o universitate super-finanțată, supermediatizată, super-super, în care nu de puține ori se discută împotriva intereselor României (…).
Primele două ediții au fost ca tematică numai despre problematica românilor din Covasna și Harghita”.
„Această manifestare a început să capete conturul actual și să aibă vocea distinctă în societatea românească atunci când asociațiile locale au beneficiat de sprijinul Fundației Naționale pentru Românii de Pretutindeni”.
„Am avut inspirația ca o zi din cele care erau, să fie dedicată românilor din țară trăitori în comunități multietnice și multiconfesionale. Și așa i-am apropiat pe romano-catolici din Moldova, care au fost aici, alături de noi”.
„Am avut o mare problemă cu presa în limba maghiară. Vreau să vă spun că la prima ediție a apărut un articol în care se zicea să meargă dl Lăcătușu în Moldova, la el, să facă universități. Când a fost sfințită mănăstirea de la Izvoru Mureșului, alt iubitor de români a zis Mănăstirea de la Izvoru Mureșului reprezintă un pumnal înfipt în inima secuimii.
Vocile acestea, care au fost ascuțite, s-au calmat, lucrurile au intrat într-o anumită normalitate, mănăstirea este un bun al tuturor, universitatea noastră este o realitate”.
„Republica Moldova nu va putea fi niciodată europeană până nu va fi, mai întâi românească”
Vlad Cubreacov, președintele Asociației „Răsărit Românesc” și cercetător CESPE, a avut un rol fundamental în reîntoarcerea Mitropoliei Basarabiei în sânul Bisericii Ortodoxe Române.
„Și această ediție, a XXI-a a Universității de Vară de la Izvoru Mureșului, și dezbaterile din cadrul ei, sunt așezate sun semnul a două idei de bază. Întâi de toate, este ideea identității inconfundabile românești (…) și ideea de solidaritate și mai ales de unitate românească ca ideal istoric și imperativ politic al zilei.
Nu se poate ca basarabean, ca român din Basarabia, să nu spun câteva cuvinte anticipând tema pe care o vom dezbate zilele următoare despre provincia din care provin, despre Basarabia, numită și Republica Moldova ca entitate politică, statală.
Din păcate, națiunea română este organizată, astăzi, politic, bistatal. Și acest fapt se explică printr-un motiv istoric binecunoscut, care are la origine ocupația sovietică din 1940. Republica Moldova, așa cum apare ea astăzi, este un stat post-sovietic – noi îl numim câteodată stat românesc, al doilea stat românesc. El nu se declară, nu se recunoaște, nu aspiră să fie un stat național autentic românesc. Este un stat post-sovietic (…), un stat care nu este nici viabil, foarte derutat identitar, dependent de asistența externă, de finanțările din exterior, dependent de resursele energetice din afară și care se confruntă, din păcate, tot mai mult cu spectrul sărăciei, în continuă creștere, spectrul corupției și al ineficienței administrative. Spun acest lucru pentru că, de exemplu, diferența nivelului de trai dintre România și Republica Moldova este de 1 la 6, adică sărăcia, în Republica Moldova, este de 6 ori mai adâncă decât aici; și nici aici situația nu este roză comparativ cu alte state din Uniunea Europeană.
În această situație, sigur că ne gândim la soluții, ne gândim la alternative. Singura alternativă, în opinia mea, este reunirea cu patria istorică, România.
În Republica Moldova, opțiunile politice sunt împărțite. Există două grupări de bază. Există partida pro-rusească, tot mai activă, încurajată și alimentată, inclusiv financiar din Federația Rusă. Și există partida zisă pro-europeană, care, în opinia mea, este o derivată a celei pro-rusești, este o falsă partidă națională. De aceea considerăm că această lozincă tot mai des vehiculată a integrării europene rămâne doar o lozincă frumoasă, fără niciun fel de garanție solidă de realizare într-un orizont de timp previzibil. Integrarea europeană, așa cum ne este prezentată fie de la Chișinău, fie de la Bruxelles, uneori chiar de la București, din păcate, rămâne a fi o jumătate de măsură. Republica Moldova nu va putea fi niciodată europeană până nu va fi, mai întâi românească. De aceea noi credem că soluția completă și durabilă este cea a reunirii”.
„Am trimis peste 125 de invitații către autoritățile centrale, locale și instituțiile statului român”
Dragoș Burghelia, președintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș – care și-a asumat de câțiva ani organizarea universității – și cercetător CESPE, a declarat că organizarea acestui eveniment este o datorie morală față de marii români care au inițiat manifestări culturale cu tradiție în inima României, asemenea universității. Potrivit acestuia, „edițiile Universității de Vară ne arată că lupta pentru neamul românesc este vie și va fi dusă mai departe. Forumul românilor este un factor activ care se asigură de respectarea Constituției pentru comunitatea românilor din această zonă. Noi nu dorim nimic mai mult decât respectarea legii”.
Președintele FCRCHM a mai punctat că o problemă semnificativă cu care se confruntă comunitatea românească de aici este continuitatea presei în limba română, întrucât alocările bugetare pentru această chestiune sunt tot mai greu de accesat.
„Anul acesta ne-a transmis un cuvânt de salut și de asemenea, urează succes lucrărilor noastre, Cancelaria primului ministru al României. Pentru că am trimis peste 125 de invitații către autoritățile centrale, locale și instituțiile statului român. Nimeni nu ne poate acuza că nu ne-am făcut datoria de buni români și nu am lansat invitația către fiecare element românesc din acest spațiu. Toți primarii români din Covasna și Harghita au primit această invitație, toți reprezentanții prefecturilor din această zonă, reprezentanții partidelor parlamentare și nu în ultimul rând, ministerele de resort care au în activitate problematica românilor din zonă; vorbesc despre Cultură, Educație, Afaceri Externe, etc.
Așadar, sunt cu inima împăcată, datoria ne-am făcut-o, ușa este deschisă tuturor românilor de bună credință. Nu rămâne decât, ca printr-o muncă desăvârșită și printr-o cooperare și de acum de ani de zile, să demonstrăm că universitatea este cu adevărat a românilor de pretutindeni, a tuturor românilor care au în suflet tricolorul și simțul românesc.
Totodată, și Cancelaria președintelui României ne-a transmis mesajul de succes (…). Neputând oficia și răspunde cu prezența datorită programului, ne-au transmis salutări și mult succes în continuare”.
„Suntem dispuși să fim gazdă în continuare a acestei manifestări”
Un cuvânt au transmis și gazdele evenimentului.
Mihail Tinca, primarul comunei Voșlăbeni, le-a urat tuturor bun-venit la Izvoru Mureșului, manifestându-și speranța ca oaspeții să aibă un timp petrecut în mod plăcut și cu mult succes.
Ec. Gavril Chindea, directorul Complexului Sportiv Național (CSN) Izvoru Mureșului, menționa că a participat la prima ediție a Universității de Vară de la Făgețel. „Au lipsit câteva ediții, după care s-a reînceput. Am reînceput-o ca gazdă, nu am fost organizator
Eu cred că prin efortul depus și de noi, și prin sufletul mare pe care-l avem, am participat și noi puțin la această organizare”.
„Suntem dispuși să fim gazdă în continuare a acestei manifestări, vă doresc mult succes. Noi, ceea ce ne stă în putință vom face”.
Pentru prima dată, la Izvorul Mureșului a fost prezent un europarlamentar
În premieră, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureșului se află și un europarlamentar. Este vorba de Claudiu Târziu, liderul Partidului AUR în Parlamentul European.
„Toate aceste manifestări care au valoarea lor, care au și roadele lor, după cum a spus și dl dr. Lăcătușu, care au rodit inclusiv în oameni, toate aceste manifestări trebuie să se îmbine într-o platformă națională politică.
Ați făcut comparație cu ce se întâmplă la Tușnad. Acolo, banii vin de la o platformă politică, acolo există o prezență la vârf a conducerii Ungariei, care își vede de interesele ei în inima României cum noi nu o facem. Noi nu avem nici interesul, nici puterea să o facem”.
„Dacă mi-ar sta în putere, eu de mult l-aș fi declarat persona non grata pe Viktor Orbán (…) deși Viktor Orbán este într-un avanpost al mișcării suveraniste europene în lupta cu bezmeticii progresiști – a se citi, de fapt, regresiști – care conduc destinele europene de la Bruxelles. Din acest punct de vedere, are meritele lui. Dar meritele lui pentru această luptă nu interesează în chestiunea românească, în chestiunea care ne privește pe toți, și care ne doare pe toți, și care ne adună aici”.
Membri ai Parlamentului României
Gheorghe Adrian Cătană, senator, președinte al Comisiei pentru românii de pretutindeni, spunea că va participa al universitate ori de câte ori i se va da ocazia.
Din partea Camerei Deputaților a fost și Volosatîi Boris, vicepreședintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării.
„Sunt unul ca voi, român care n-am încăput în țară, care reprezint românii din Basarabia în Parlamentul României.
(…) Universitatea de la Izvoru Mureșului, pentru noi, cei din Basarabia, este un Luceafăr pentru care trăim de la an la an, a veni de a lua lumină.
Fiind președinte a unei comisii a românilor de pretutindeni, pot să vă spun din partea tuturor fraților, din toate comunităților istorice, că țara ne-a uitat, noi n-am uitat țara. Statul român, având Departamentul românilor de pretutindeni și Departamentul de relații cu Republica Moldova, duce banii nu știu unde. Exact așa cum nu avem o presă românească în inima României, așa nu avem o finanțare pentru presa românească din Basarabia, așa nu avem bani pentru presa românească din comunitățile istorice”.
Reprezentanți ai comunității locale
Teodor Dobrean, consilier județean în cadrul CJ Harghita, preciza că „în calitate de român din Covasna, Harghita și Mureș și, mai ales, de consilier județean, persoană oficial administrativă a județului Harghita, pot să vă spun că suntem onorați ca să avem și în acest an la o nouă ediție a acestei universități, care se organizează cu mari greutăți în ultima perioadă.
Și eu am avut această calitate acum câțiva ani și ne-am luptat cu inițiativa de a organiza această Universitate de Vară în perioada pandemiei, dar și cu anumite greutăți pe care le-am regăsit datorită negației sau dezinteresului de la nivel central. Lucru care ne face să fim mai responsabili și să ne gândim că este obligatoriu să continuăm acest proiect pentru că noi, românii din Covasna, Harghita și Mureș, dar și românii de pretutindeni, aici adunați, au nevoie să se regăsească în cuget, trăiri și simțiri românești. Ca noi să găsim soluții problemelor pe care le avem, să le susținem, chiar dacă de cele mai multe ori, din păcate, urechile celor de la nivel central au fost surde și nu au auzit cererile, solicitările care se adresează lor de la nivel central, de la nivel local, de aici, noi, prin ceea ce facem, să ducem acel mesaj acolo unde este cazul și să forțăm să se întâmple aceste lucruri”.
Elena Mîndru a adresat salutul Asociației învățătorilor harghiteni, în calitate de președinte al acesteia.
„Sunt 30 de ani în care activitățile, demersurile, acțiunile ASTREI, Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei, a societății civile din cele două județe, au rămas vii în mintea și în sufletul nostru. Nu puteam lipsi astăzi aici, pentru că nu am lipsit niciodată. Am fost în fiecare an reprezentanți la Universitatea de Vară, la Sesiunea de Comunicări Științifice, care în acest an va avea cea de-a XXX-a ediție. Sunt toate acțiuni și activități orientate înspre noi, românii din cele trei județe, Harghita, Covasna, Mureș, și către românii de pretutindeni, către acei oameni care gândesc, simt și trăiesc românește.
Asociația noastră are 16 ani de la înființare. Este o asociație profesională, dar desfășoară numeroase proiecte care vin să susțină identitatea noastră națională, educăm elevii, ne dorim să educăm elevii și tinerii noștri în spiritul păstrării tradițiilor, obiceiurilor, cultivării limbii noastre române”.
A mai amintit despre cel mai recent proiect desfășurat, cel al realizării filmului documentar Comunități românești din județul Harghita, care poate fi urmărit pe YouTube.
După ce a recitat parte din Poem pentru pământul meu, compusă de el, poetul Ionel Simota, spunea că „poate ar trebui, poate, să facem mai mult unul pentru celălalt, unii pentru ceilalți”.
De asemenea, a dorit să mulțumească episcopului Andrei și celor care se află la ediția din acest an a Universității, „le mulțumim pentru această inimă frumoasă, rotundă, românească care se întrupează la Izvoru Mureșului ori de câte ori se poate, mai ales o dată pe an, la Universitatea de Vară”.
În cadrul deschiderii au mai vorbit părintele Vasile Tămaș din Vâlcele, Covasna, Daniel Corneanu – consilier local din partea PMP în comuna Sărmaș, medicul Mihai Tîrnoveanu – preşedintele Asociaţiei Calea Neamului, Tiberiu Groza – președintele Societății Cultural-Patriotice Avram Iancu din România.
***
Prima zi de dezbateri a universității, cea de vineri, a debutat cu tema Interesul național românesc în actuala conjunctură geopolitică. Globalism versus suveranism. A doua temă a zilei a fost Rolul României ca actor geopolitic regional. Siguranța europeană în contextul conflictului de la granițe.
Printre vorbitorii de astăzi de la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureșului au fost George Simion, președinte AUR, europarlamentarul Claudiu Târziu și deputata PSD Dumitrița Gliga.
